
Petrișor Peiu acuză guvernul și pe Nicușor Dan după acordul energetic cu Ucraina: „Cel mai rușinos document din ultimii 30 de ani”
Liderul AUR Petrișor Peiu a lansat un atac dur la adresa președintelui României, Nicușor Dan, și a coaliției de guvernare formate din PSD, PNL, USR și UDMR, după semnarea acordului de cooperare energetică dintre România și Ucraina.
Potrivit lui Peiu, documentul semnat la București ar permite ca o parte din viitoarea producție de gaze din Marea Neagră, provenită din proiectul Neptun Deep, să fie depozitată în Ucraina.
Liderul AUR susține că această prevedere ar putea duce la trimiterea în Ucraina a unei părți importante din producția de gaze a României, inclusiv a părții deținute de compania Romgaz.
„Regimul PSD-PNL-USR-UDMR și-a pierdut și ultimul dram de rațiune și ultima fărâmă de rușine”, afirmă Peiu, care compară acordul energetic cu tratatul de prietenie semnat între România și Uniunea Sovietică în 1991.
El estimează că, dacă producția din Neptun Deep va ajunge la 7–8 miliarde de metri cubi de gaze pe an, partea Romgaz ar putea fi de aproximativ 3,5–4 miliarde de metri cubi anual.
Potrivit lui Peiu, această cantitate ar putea ajunge în depozitele de gaze din Ucraina, care are un consum anual de peste 19 miliarde de metri cubi.
Liderul AUR critică și argumentul securității energetice, afirmând că este paradoxal ca gazele românești să fie considerate mai „în siguranță” într-o țară aflată în război decât în România, stat membru al Uniunii Europene și NATO.
Peiu susține că, în locul unei astfel de strategii, România ar trebui să folosească gazele din Marea Neagră pentru relansarea industriei interne, inclusiv a sectorului chimic.
În acest context, el menționează situația combinatului Azomureș, care producea o parte semnificativă din îngrășămintele utilizate în agricultura românească și care a fost afectat de creșterea prețurilor la gaze.
„Punem pariu că România va importa îngrășăminte produse din gaz românesc?”, întreabă liderul AUR.
Autoritățile române nu au comentat direct declarațiile lui Peiu, însă acordul semnat la București este un document-cadru, iar eventualele proiecte concrete ar urma să fie stabilite ulterior prin acorduri între companii sau decizii guvernamentale.

