Pentru Kremlin Mariopol a fost un premiu greu de obținut.
Pentru Kremlin, Mariupol a fost un premiu.
De-abia dăduse președintele Vladimir V. Putin al Rusiei ordinul de a invada Ucraina, pe 24 februarie, când soldații ruși au început să se reverse peste graniță în tancuri și vehicule blindate, rostogolindu-se spre orașul port cu deschidere la Marea Azov. Rachetele au străbătut întunericul dinainte de zori, lovind blocurile de apartamente și rănind primii civili ai războiului.
În acea dimineață, directorul general al Azovstal, un gigant industrial cu peste 11.000 de muncitori, și-a convocat consiliul. Directorul, Enver Tskitișvili, a hotărât să oprească furnalele și să înceteze operațiunile pentru prima dată după al Doilea Război Mondial.
Apoi, consiliul de administrație a luat o decizie care va modela bătălia pentru estul Ucrainei.
Sub oțelărie se aflau 36 de adăposturi antibombe, o moștenire a Războiului Rece. Adăposturile, unele aflate la mai mult de 20 de metri sub pământ, aveau suficientă hrană pentru a hrăni mii de oameni timp de câteva săptămâni. Crezând că luptele nu vor dura mult, domnul Tskitișvili și ceilalți directori au văzut fabrica ca pe un sanctuar și au invitat angajații să vină acolo împreună cu familiile lor.
Ceea ce nu știa domnul Tskitișvili era că și armata ucraineană ajungea la Azovstal. Pentru soldații ucraineni oțelăria era o fortăreață, înconjurată pe trei laturi de apă, înconjurată de ziduri înalte.
„Armata nu ne-a spus niciodată și nu am presupus niciodată că se vor alătura de noi”, a spus domnul Tskitișvili într-un interviu. „Am plănuit să asigurăm doar populația civilă și să fie doar ca refugiu împotriva atacurilor. Nu ne-am considerat participanți la război”.
În următoarele 80 de zile, Azovstal va fi un punct de sprijin al războiului, deoarece brutalitatea rusă s-a ciocnit de rezistența ucraineană. Ceea ce a început ca un accident – civili și soldați baricadați împreună în interiorul unui complex industrial de aproape două ori mai mare decât Midtown Manhattan – a devenit un asediu sângeros, deoarece aproximativ 3.000 de luptători ucraineni au ținut o forță rusă mult mai mare blocată într-o mlaștină care a adus mizerie și moarte pentru ambele laturi.
