Nepal în flăcări, România în austeritate: două crize unite de furia populară
Parlamentul din Kathmandu, incendiat de protestatari
Nepalul traversează cea mai gravă criză politică din ultimele decenii. După ce guvernul condus de premierul K.P. Sharma Oli a impus un blocaj al rețelelor sociale, mii de tineri au ieșit în stradă acuzând corupția, nepotismul și cenzura. Protestele au degenerat rapid în violențe: clădirea Parlamentului din Kathmandu a fost incendiată, la fel și reședința privată a premierului.
Bilanțul provizoriu este tragic: peste 20 de morți și 300 de răniți în două zile de confruntări. Printre victime se numără și soția unui fost prim-ministru, ucisă în urma unui incendiu provocat de manifestanți. Armata, desfășurată în capitală, a rămas pasivă în fața furiei populare.
În acest context, premierul Oli a fost forțat să își prezinte demisia, iar o parte a parlamentarilor au părăsit legislativul, declarând că acesta „și-a pierdut legitimitatea”. Nepalul se îndreaptă spre un guvern civil interimar și, cel mai probabil, spre alegeri anticipate.
România: austeritatea lui Bolojan aprinde spiritele
Deși nu se confruntă cu incendieri de clădiri publice, România trăiește propriile tensiuni sociale sub guvernul condus de Ilie Bolojan. Premierul, prezentat ca un „reformator necruțător”, a adoptat un pachet de măsuri de austeritate extrem de nepopulare:
- tăieri de salarii atât în sectorul public, cât și în cel privat, prin creșterea taxelor indirecte,
- reducerea posturilor din administrația publică,
- blocarea unor programe sociale considerate „povară bugetară”.
Profesorii au fost printre primii care au ieșit în stradă. În urma protestului național al cadrelor didactice, zeci de mii de dascăli au cerut salarii decente și investiții reale în educație. În loc să găsească soluții, guvernul Bolojan a răspuns cu o retorică de tip contabil: „nu sunt bani, trebuie să strângem cureaua”.
Două lumi, aceeași problemă: clasa politică ruptă de popor
Ce unește, de fapt, Nepalul și România? În ambele cazuri, oamenii s-au săturat să fie manipulați, mințiți și sacrificați pentru interesele unei elite politice.
- În Nepal, furia a pornit de la cenzură și corupție, culminând cu incendierea Parlamentului.
- În România, miezul revoltei este nedreptatea socială și tratamentul umilitor aplicat profesorilor și angajaților.
Criticii lui Ilie Bolojan avertizează că austeritatea excesivă poate duce la o explozie socială asemănătoare cu cea din Nepal. Când statul lovește în cetățeni prin tăieri, taxe și lipsă de perspectivă, strada devine inevitabil tribunalul suprem.
Nepalul arde la propriu, România mocnește. În timp ce premierul Oli a fost doborât de furia tinerilor, guvernul Bolojan continuă să își aplice „reformele” pe spinarea oamenilor. Însă lecția este clară: atunci când politicienii ignoră vocea cetățenilor, focul protestelor nu e decât o chestiune de timp.
