Un pașaport costă acum până la 59 de euro. Statul cere loialitate, dar oferă liste de așteptare
Românii din diaspora sunt din nou sacrificați de Guvernul de la București. În lipsa unui buget funcțional, Ministerul Afacerilor Externe, prin vocea Oanei Țoiu, anunță reintroducerea taxelor consulare, stârnind îngrijorare și revoltă în rândul celor care trăiesc și muncesc peste hotare.
„Nu le-am pus eu gând rău. Realitatea este că nu mai avem bugetul necesar”, a declarat Oana Țoiu senin, la Antena 3 CNN.
Servicii contra cost pentru cetățenii „mândri că sunt români”
Guvernul cere românilor din străinătate să fie „ambasadori ai țării”, să voteze, să trimită bani acasă și să-și păstreze „relația identitară cu statul român”. În schimb, le oferă birocrație, umilință și, de acum, note de plată.
Potrivit noii liste de tarife:
- Pașaport simplu – 59 euro
- Pașaport temporar – 20 euro (cu eliberare în aceeași zi)
Iar aceasta este doar prima tranșă de taxe reintroduse. Alte servicii consulare vor intra treptat în aceeași logică mercantilă.
Diaspora, din nou pedepsită pentru incompetența de la centru
Decizia vine într-un moment în care diaspora românească deja se confruntă cu:
- Consulate aglomerate și subfinanțate
- Liste de așteptare de luni de zile
- Lipsă de personal calificat
- Lipsă de investiții digitale în sistemul consular
Dar în loc să vadă o reformă a aparatului birocratic, românii din străinătate primesc o notă de plată. „Nu mai avem buget” este noul slogan de stat.
O politică externă de avarie: bani pentru imagine, tăieri pentru cetățeni
În paralel, Guvernul continuă să aloce sume generoase pentru imagine externă, participări la summituri, conferințe și discursuri despre patriotism. Iar când vine vorba de românii care au ales să plece din cauza condițiilor din țară, tot ei sunt cei care „nu mai încap în buget”.
„Vrem să protejăm ce e cel mai important – relația identitară cu statul român”, a spus Oana Țoiu. Dar se pare că această relație se facturează acum în euro, nu în principii.
Plătim, deci existăm?
Într-o țară în care sloganurile țin loc de politici publice, iar diaspora este invocată doar în campanii electorale, decizia reintroducerii taxelor consulare nu este doar cinică, ci și simbolică: statul nu mai investește în cetățeni, ci îi taxează pentru a supraviețui el însuși.
