Politică

Nume grele din presă, abonate la fondurile USAID | ONG-urile din România au primit finanțări masive pentru combaterea suveranismului

ONG-urile de casă ale Bruxelles-ului: peste 17 miliarde de euro pentru rețele ideologice. România, în topul beneficiarilor

G4Media, Context.ro, SAR, SECS și sute de alte ONG-uri românești au primit finanțări masive. Este aceasta o chestiune de siguranță națională?

Un adevărat cutremur de transparență lovește Uniunea Europeană, după ce Parlamentul European a publicat lista integrală a contractelor semnate de Comisia Europeană cu ONG-uri și grupuri activiste din statele membre. Informația a fost confirmată și popularizată de europarlamentari conservatori din grupul Patrioți pentru Europa, care denunță utilizarea banilor contribuabililor europeni pentru influențarea opiniei publice și a agendei politice.

Datele sunt publice pe platforma NGO Transparency, unde pot fi consultate toate cele 37.000 de contracte în valoare totală de circa 17 miliarde de euro, semnate între 2019 și 2023.


România, plină de ONG-uri sponsorizate cu milioane

Lista ONG-urilor românești acoperă peste 100 de pagini, doar în perioada 2019–2023. Printre „campionii” finanțărilor se află nume cunoscute:

  • G4Media (Tăpălagă & Pantazi): proiect în derulare de 2.800.000 euro
  • Context.ro (Mihaela Armășelu): peste 3.300.000 euro
  • Societatea Academică din România (Alina Mungiu-Pippidi): 6.300.000 euro
  • SECS – Societatea de Educație Contraceptivă și Sexuală: 465.000 euro pentru „teatru social pentru transformarea rolurilor de gen nocive” în rândul tinerilor din România, Serbia, Letonia și Estonia.

Lista continuă cu zeci de ONG-uri de mediu, drepturi LGBT, feminism, advocacy și educație ideologică, toate cu sume consistente virate din fonduri europene.


Independență sau mercenariat? Când „presa liberă” e plătită de Bruxelles

Se ridică o întrebare legitimă: este aceasta o presă independentă, sau o presă sponsorizată pentru a susține anumite narațiuni? Jurnaliști precum Cristian Pantazi și Dan Tăpălagă s-au remarcat prin vehemență împotriva finanțărilor guvernamentale interne, dar nu par să aibă nicio problemă cu sumele consistente primite de la Comisia Europeană.

Aceeași ipocrizie se regăsește și în zona ONG-urilor: promovează „valori europene”, dar sunt netransparente în privința sumelor colosale primite. Sumele ridicate, lipsa unor rapoarte independente de impact, lipsa controlului democratic asupra acestor entități ridică serioase semne de întrebare.


Este Comisia Europeană noul agent ideologic în Europa?

Eurodeputați din Ungaria și Austria acuză direct Comisia Europeană că împarte banii contribuabililor pentru a promova o agendă politică „liberal-progresistă”, în interesul Bruxelles-ului și în detrimentul suveranității naționale.

Partidul Libertății din Austria (FPOe) a depus deja plângere penală împotriva Comisiei Europene la Parchetul European și cel Anticorupție din Austria, acuzând „risipă de fonduri publice” și influențare politică prin canale ocolite.

„Este exact ce critică UE la Rusia sau China: influențarea opiniei publice prin finanțarea de rețele și ONG-uri. Numai că în cazul Bruxelles-ului, e vorba de 17 miliarde de euro”, a declarat europarlamentarul Roman Haider.


Timpul pentru un registru oficial și o dezbatere serioasă

Europarlamentarii cer ca toate ONG-urile care primesc finanțări europene să fie înscrise într-un registru public cu raportări anuale clare privind activitățile, obiectivele, cheltuielile și sursele de finanțare.

Este o cerință minimă de transparență într-un stat democratic. În caz contrar, riscul este de a crea o rețea paralelă de influență ideologică, care eludează complet suveranitatea democratică a statelor membre.


Presa și ONG-urile nu pot fi „câini de pază” dacă sunt plătiți de „stăpâni ideologici”

Nu putem vorbi despre independență atâta timp cât instituțiile media și ONG-urile devin dependente de finanțări străine cu agendă politică.

Această practică ar trebui analizată nu doar din punct de vedere economic sau etic, ci și prin prisma securității naționale. Dacă Rusia sau China ar face același lucru, scandalul ar fi uriaș. Dar când o face Bruxelles-ul, e „sprijin pentru democrație”?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Back to top button