Începând cu anul 2027, românii vor plăti mai mult pentru fiecare litru de benzină, motorină sau pentru gazul natural consumat acasă. Motivul? Un nou sistem de taxare impus de Uniunea Europeană – ETS 2, un mecanism care introduce, în premieră, o taxă de carbon inclusă direct în prețul carburanților și al gazelor. Fiecare emisie de dioxid de carbon va avea un preț, iar acel cost va fi transferat integral asupra consumatorului final.
Dacă până acum încălzirea locuinței și folosirea mașinii erau afectate indirect de politicile climatice europene, din 2027 impactul va fi direct, lunar și resimțit în portofelul fiecărei familii.
Cât vom plăti în plus?
Potrivit estimărilor, pentru un certificat de carbon de 75 euro/tonă CO₂, impactul lunar ar arăta astfel:
- +70 lei/lună pentru familiile care folosesc centrală pe gaz
- +40–55 lei/lună pentru cei care folosesc autoturism cu motor termic (benzină/diesel)
În total, o familie obișnuită poate ajunge să plătească lunar peste 100 de lei în plus, doar din această taxă de carbon ascunsă în prețurile facturilor și ale combustibililor. Și aceasta este o estimare moderată. Costul ar putea fi mai mare dacă prețul certificatelor crește sau dacă furnizorii adaugă marje suplimentare.
O taxă impusă de la Bruxelles, dar fără consultare reală
Deși Comisia Europeană susține că ETS 2 este „un pas necesar către o Europă verde și independentă energetic”, realitatea este că această taxă apare într-un moment în care românii sunt deja sufocați de inflație, costuri ridicate la utilități și prețuri instabile la combustibili. Introducerea ei vine fără o campanie reală de informare, fără dezbateri publice și fără asumare politică – nici în România, nici în alte state din Europa Centrală și de Est.
Guvernele naționale ezită, se ascund în spatele tehnocraților de la Bruxelles, iar cetățenii sunt puși, din nou, în fața faptului împlinit. ETS 2 devine încă o povară fiscală impusă de sus, într-o logică de „plătește acum, explicăm mai târziu”.
„Independență energetică” plătită tot de cetățeni
Comisarul european pentru mediu cere investiții în renovarea clădirilor și eficiență energetică – dar de unde vor veni banii? De la cetățeni. Bruxelles-ul promite că „taxa se întoarce către oameni” prin subvenții și proiecte. Însă, experiența PNRR și a altor mecanisme europene arată exact opusul: fonduri distribuite greoi, birocratic, inegal și ineficient.
Românii știu deja cum arată „compensațiile”: dosare stufoase, termene amânate, plafonări temporare și haos administrativ. Între timp, factura vine lună de lună, iar bonul de la pompă bate recorduri.
O decizie tehnocratică, un impact politic major
ETS 2 nu este doar o chestiune de mediu. Este o măsură profund politică, cu un impact direct asupra nivelului de trai. Lipsa de asumare din partea guvernelor și faptul că măsura nu este discutată transparent, ci introdusă pe șest, amplifică neîncrederea și frustrarea.
Mai grav, în lipsa unui plan clar de comunicare, această taxă va lovi brutal, din 2027, ca o surpriză neplăcută pentru milioane de familii care nu înțeleg de ce plătesc mai mult pentru același gaz sau același plin de combustibil.
o „revoluție verde” plătită de cei care îngheață în case
În timp ce elitele europene discută despre neutralitatea climatică în 2050, familiile din România încă se încălzesc cu lemne și se roagă să nu crească tariful la gaz. ETS 2 pare, mai degrabă, un experiment social de tip „cine supraviețuiește” decât o politică de tranziție echitabilă.
Românii nu contestă necesitatea reducerii emisiilor, dar refuză să accepte încă o pedeapsă colectivă ambalată frumos în jargon birocratic european. Tranziția verde nu poate fi făcută cu bâta fiscală, ci cu echitate, asumare și dialog real. Ori tocmai aceste elemente lipsesc, din nou, în drumul către 2027.
