La Summitul pentru Guvernanță Digitală 2025, organizat la Palatul Cotroceni, președintele României a reușit performanța de a transforma un eveniment dedicat digitalizării statului într-un moment de umor involuntar. Invitat să vorbească despre strategia națională de modernizare administrativă, Nicușor Dan a mărturisit, cu o sinceritate dezarmantă, că el personal folosește „doar AI-ul de la Google”.
Declarația vine de la același președinte care cere de ani buni un „centru unic de comandă pentru digitalizare” și o „coerență a reformei tehnologice”, dar care, în viața de zi cu zi, se bazează pe aceleași instrumente pe care le folosește orice adolescent care își caută temele pe internet.
„Teoretic, există”. Practic, nu-l folosește nimeni.
Întrebat dacă România are nevoie urgentă de o structură de coordonare pentru digitalizare, Nicușor Dan a confirmat entuziast că da: „Fără discuție”. Apoi a admis că instituția respectivă „există teoretic”, dar în realitate „nu are atribuțiile necesare”.
Cu alte cuvinte, România are o instituție responsabilă de digitalizare care… nu are competențe. O construcție birocratică perfectă: există, dar nu face nimic. Un avatar instituțional al platformelor de stat: frumos în teorie, prăbușit la login.
Președintele Digitalizării, utilizator de nivel începător
Ironia devine și mai savuroasă când aflăm că Ramona, o consilieră, „a venit la el acum două săptămâni să-l convingă” să folosească alt sistem AI. Fără succes. Președintele a decis că Google e suficient.
Un lider care vorbește despre transformare tehnologică, dar folosește exclusiv tool-uri comerciale, fără niciun contact cu soluțiile oficiale ale statului, e ca un bucătar care laudă gastronomia românească, dar comandă mâncare de pe aplicație.
România digitală începe cu… contul Google al președintelui
Declarația ridică o întrebare esențială: cum poate România să construiască o strategie digitală coerentă când chiar arhitectul ei preferă soluții private, străine, universale, în locul platformelor naționale?
Ce încredere poate transmite statul, dacă statul însuși nu se încrede în propriile instrumente?
Digitalizarea promisă rămâne în cloud. În cloud-ul altora.
Summitul care trebuia să arate maturitatea României digitale a devenit un exemplu de cât de departe suntem, de fapt, de această realitate. Președintele vorbește despre revoluție tehnologică, dar folosește doar aplicațiile de bază.
Un paradox perfect al administrației românești: digitalizarea e viitorul, dar prezentul se rezolvă cu Google Search.
