Haideți să înțelegeți puțin cum am ajuns în situația de astăzi.
Datoria publică este astăzi de peste 525 de miliarde de lei.
Prin datoria publică se înțelege chiar datoria statului român față de piața internă sau externă.
În anul 2019 datoria publică era de peste 375 de miliarde de lei.
Practic datoria statului român a crescut în acest interval cu aproximativ 150 de miliarde de lei, adică undeva pe la 30 de miliarde de euro.
Din această valoare datoria externă este de 265 de miliarde de lei, adică aproape jumătate din datorie(astăzi). La nivelul anului 2019 datoria externă era de doar 200 de miliarde de lei.
Putem vedea aici că datoria publică externă a crescut cu doar 65 de miliarde de lei.
Practic în perioada 2020-2021 statul român condus de Orban și apoi de Cîțu s-a împrumutat excesiv iar acest lucru s-a făcut pe piața financiară internă, foarte puțini bani fiind colectați de afară.
Putem vedea cu ușurință că în aceeași perioadă masa monetară scoasă pe piață de BNR este aproape similară cu împrumuturile luate de statul român (150 de miliarde de lei).
În realitate asistăm la o schemă financiară. În timp ce Florin Cîțu se laudă că statul excelează și se împrumută cu dobânzi aproape egale cu zero, în realitate PSD, PNL și USR, în înțelegere cu BNR printau bani fără acoperire care erau duși pentru a se acoperi deficitul bugetar foarte mari.
Practic prin luna septembrie 2021 statul a rămas fără bani, așa că s-au dus la Isărescu și i-au spus că dacă nu le dă bani iese de o revoluție deoarece nu mai există deloc de salarii. Adică angajații la stat, inclusiv profesorii și cadrele medicale, nu și-ar fi luat salariile.
Isărescu a înghițit în sec și s-a dus în subsolurile BNR să dea drumul la bani, deși activitatea sa era una independentă de cea politică.
Isărescu a salvat temporar prin această schemă statul creat de PSD și PNL, susținut atunci și de USR.
Este vorba de perioada de început ale acestei așa-zis pandemii în care PNL-PSD-USR au închis pe români în case și au închis și afacerile românilor.
Având în vedere închiderea economiei, cetățenii și firmele nu au mai plătit taxe și impozite iar deficitul bugetar a ajuns până la 30 de miliarde de euro, adică exact 150 de miliarde de lei, adică suma de care discutăm.
Este vorba despre cel mai ridicat deficit bugetar probabil din istoria României, nici în război nu cred că am văzut asemenea cifre… ori acestea sunt cifrele dezastrului.
Acum pandemia cică s-a dus, însă banii au rămas pe piață și circulă. Dacă acești bani se duceau în investiții am fi generat bunuri cu valoare, dar ei s-au dus pe salariile bugetarilor, pe pensii și pe alte cheltuieli ineficiente ale statului. Așa se face că s-au dus în consum iar consumul se bazează mai ales pe importuri.
Acest lucru a dus automat la inflație și unde se vede ea cel mai bine dacă nu în prețurile principalelor produse, respectiv în energie și combustibili.
Schema să știți că a fost una cu aplicare globală, preluată.
Acum problema BNR este că trebuie să facă cumva să dispară această sumă pentru ca prețurile să revină în matcă. Salariile nu au crescut și nu pot crește în asemenea măsură, așa că soluția este scoaterea de pe piață a 150 de miliarde de lei, sau o sumă cât mai aproape de această valoare(poate jumătate).
BNR are ca principală sarcină menținerea prețurilor. Cine plătește pentru acest cost de reducere a masei monetare nu prea contează. Evident este că statul nu are de unde, statul fiind anchilozat în politici proaste.
Așa că românii vor trebuie să plătească și mecanismul este simplu: se crește dobândă BNR de la aproape 0% în 2020 până la aproape 5% în 2022. Acest lucru înseamnă că Românii vor plăti rate mai mari.
Ceea ce astăzi plătesc românii suplimentar la rate se duce direct la BNR, nu la băncile comerciale așa cum românii cred.
Aceste aspecte au fost ascunse premeditat publicului deși cifrele există oficial, dar nu și explicația lor.
Avem de dat înapoi la BNR: 150.000.000.000 dacă am dori ca prețurile să revină la normal. Acest lucru nu se va întâmpla total, dar BNR va duce o politică prin care să reducă totuși impactul.
În România sunt aproximativ 5,5 milioane de angajați din care aproximativ 2,5 milioane au rate bancare.
Prin creșterea dobânzilor ratele lor vor crește în medie cu 1.000 lei(am rotunjit sumele ca să fie ușor de urmărit). În 12 luni fiecare român cu rate va da în plus 12 ori1.000 de lei= 12.000 de lei. Cei 2,5 milioane de români vor da împreună 30 de miliarde de lei.
Probabil și statul va mai înapoia o parte din această sumă, estimăm că similară.
Asta înseamnă că în primele 12 luni se va restrânge masa monetară cu 60 de miliarde de lei, aproape jumătate din suma aruncată pe piață.
Se va admite ca o parte din această creștere să rămână și să fie ascunsă prin alte mecanisme sau să mimeze o creștere economică sau să fie asumată o inflație undeva la 10% pentru anii 2022, 2023, 2024, ceea ce nu ar fi ceva deosebit.
BNR va lucra cu finețe la cifre pentru a vedea cât pot suporta românii. A zis asta și Isărescu. Dacă se urcă presa sus este posibil ca românii să nu mai plătească ratele, ori asta nu este de dorit.
Ați văzut că ei chiar au spus că acceptă amânarea plății creditului, dar ratele se aplică. Nu îi interesează că se amână creditul, ei vor dobânda ca banii să fie arși în subsolurile BNR.
