De la acuzații grave la explicații vagi.
Președintele României, Nicușor Dan, a recunoscut într-un interviu pentru Cotidianul că anularea alegerilor prezidențiale din 6 decembrie 2024 s-a bazat pe „intuiții”, nu pe probe concrete. O declarație care contrazice afirmațiile sale anterioare, când susținea că există „dovezi consistente” privind implicarea unor rețele apropiate de Federația Rusă în campania electorală.
De la „dovezi consistente” la „intuiții politice”
Pe 16 septembrie 2025, Nicușor Dan felicita public Parchetul General pentru trimiterea în judecată a fostului candidat la Președinție Călin Georgescu, acuzat de „acțiuni împotriva ordinii constituționale” — un cap de acuzare echivalent cu tentativa de lovitură de stat.
În acel moment, președintele afirma că există „dovezi solide” care justifică anularea scrutinului.
Doar o lună mai târziu, în octombrie, tonul s-a schimbat radical.
„Sunt doar intuiții”, a declarat Nicușor Dan, adăugând că raportul complet cu probe ar putea fi gata „peste câțiva ani”, invocând exemplul Marii Britanii, care a finalizat o anchetă similară abia după nouă ani.
Contradicții la vârful statului
Declarațiile recente ridică semne serioase de întrebare cu privire la transparența și legitimitatea anulării alegerilor prezidențiale – o decizie fără precedent în istoria României.
Mai mult, Nicușor Dan a recunoscut că a prezentat la Summitul de la Copenhaga pasaje din rechizitoriul împotriva lui Călin Georgescu liderilor europeni, în timp ce acasă probele rămân „în lucru”.
Raportul distribuit presei de Administrația Prezidențială includea fragmente din dosarul „Călin Georgescu – Horațiu Potra”, însă fără o concluzie clară privind „interferența străină”.
Un raport care „mai durează”
Întrebat de Cotidianul când va fi făcut public raportul final privind alegerile din 2024, președintele a admis că nu există un termen cert:
„Nu știu dacă o să fie până în 6 decembrie, dar o să fie relativ curând poza de ansamblu. Cercetările vor continua… unele informații sunt doar la nivel de intuiție.”
Context: Acuzații de lovitură de stat
Călin Georgescu și colaboratorul său, Horațiu Potra, sunt acuzați de „acțiuni contra ordinii constituționale”, potrivit articolului 397 din Codul Penal – infracțiune echivalentă cu lovitura de stat.
Procurorul general Alex Florența a afirmat că România ar fi fost ținta unui „război hibrid” orchestrat de Rusia.
Când „intuițiile” devin politică de stat
De la „dovezi consistente” la „intuiții”, de la acuzații publice la explicații ezitante, președintele Nicușor Dan oferă imaginea unei administrații confuze, care oscilează între acuzații de gravitate maximă și recunoașteri de lipsă de probe.
Un episod care ridică întrebări serioase despre credibilitatea instituțiilor și modul în care sunt luate deciziile la vârful statului.
