Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că pachetul de austeritate aplicat de Guvern a fost un „succes la nivel macroeconomic”, în ciuda faptului că românii resimt o deteriorare vizibilă a nivelului de trai. Inflația de 10% din ultimele șase luni a scăzut puterea de cumpărare într-un ritm accelerat, afectând mai ales familiile cu venituri mici.
Inflație de 10% și scădere a nivelului de trai. „Românii o duc mai rău”
Nicușor Dan a recunoscut că populația este mai săracă decât acum jumătate de an. „Fiecare român cumpără cu 10% mai puțin”, a admis șeful statului. Pentru cei aflați deja la limită, situația este „foarte dificilă”, după cum însuși președintele admite.
Cu toate acestea, mesajul oficial rămâne că sacrificiile au fost „necesare”.
Austeritatea – prezentată ca scut împotriva colapsului financiar
Potrivit președintelui, România a fost constrânsă să reducă rapid deficitul pentru a nu pierde încrederea investitorilor externi. Existau avertismente privind retragerea capitalului și creșterea costurilor de împrumut.
„Dacă nu se intervenea, inflația putea ajunge la 20–30%”, a subliniat Nicușor Dan, prezentând austeritatea drept un rău necesar.
2026 – încă un an dificil. Din 2027… speranțe
Deși vorbește despre „oportunități importante” ale economiei românești, președintele temperează orice optimism: 2026 va fi un an greu, iar efectele austerității vor continua.
Din 1 ianuarie 2026 intră în vigoare și noua taxă pe proprietate, deja votată în Parlament, care va reduce suplimentar veniturile familiilor.
Pentru populație, mesajul este clar: încă un an de strâns cureaua.
Buget restrâns, cheltuieli tăiate. Românii suportă nota
Guvernul va fi nevoit să reducă din cheltuieli în pregătirea bugetului pe 2026. Deși președintele spune că nu sunt planificate noi măsuri masive, efectele celor adoptate deja se vor prelungi.
Macro-succes, micro-suferință
În timp ce bilanțul economic „macro” arată, potrivit președintelui, o evitare a retrogradării pe piețele financiare, măsurile au lovit direct populația.
Nicușor Dan admite că impactul asupra vieții românilor „ar fi putut fi gestionat altfel”.
În concluzie: statul raportează liniștea investitorilor. Românii raportează portofele mai goale.
