Politică

Nicușor Dan, în fața afaceriștilor americani: „România nu are un plan de țară”

Mesaj de alarmă la AmCham CEO Business Forum: reformele bat pasul pe loc, investițiile cer predictibilitate

București — Președintele Nicușor Dan a transmis, miercuri, la AmCham CEO Business Forum 2025 (InterContinental Athénée Palace), că România nu are în acest moment un plan de țară și că administrația publică nu manifestă urgența necesară pentru reformă la nivel mediu și local — condiție esențială pentru dezvoltare economică și atragerea investițiilor.

„România nu are un plan de țară în momentul ăsta… Nu vedem o emergență de reformă la nivelurile medii și de jos ale administrației. E foarte important ca mediul privat să fie implicat în procesul de reflecție despre cum facem această reformă”, a spus șeful statului.


Parteneriatul cu SUA, „esențial” — dar nu suficient fără reforme

Nicușor Dan a subliniat rolul parteneriatului strategic cu Statele Unite, „bine conturat în zona de securitate”, și a pledat pentru consolidarea lui economică. Mesajul a fost pus în oglindă cu semnalele transmise la nivel european: fără strategie coerentă și predictibilitate, România riscă să piardă oportunități.


Ce cere mediul de afaceri: predictibilitate fiscală, nu cosmetizări

Din sală, vocea AmCham a fost clară. Michael Nicholson a avertizat că soluțiile la criza bugetară nu trebuie să descurajeze investițiile:

„Menținerea predictibilității fiscale este esențială; antagonizarea opiniei publice nu ajută dezvoltarea.”

Tradus pe românește: investitorii pot gestiona riscul, nu și improvizația.


România fără „plan de țară”: simptomele blocajului

  • Administrație inertă la nivel mediu și local: proceduri excesive, decizie greoaie, execuție difuză.
  • Resurse europene subutilizate sau întârziate, cu proiecte „agățate” de birocrație.
  • Mesaje contradictorii în materie fiscală, cu impact direct în costul capitalului.

Ce ar trebui să conțină un plan de țară (minimum necesar)

  1. Hartă de reforme administrative cu termene și indicatori de rezultat (nu doar „intenții”).
  2. Pact de predictibilitate fiscală pe 3–5 ani, agreat cu mediul privat.
  3. Priorități investiționale pe sectoare-cheie (energie, digital, sănătate, educație), corelate cu PNRR și fondurile de coeziune.
  4. Guvernanță de proiect la nivel local: birouri PMO regionale care să deblocheze execuția.
  5. Oferta de țară: talent, infrastructură, costuri și stimulente — într-un cadru unitar de promovare.

Concluzie: între voință și livrare

Discursul președintelui pune reflectorul pe ceea ce mediul de afaceri știe deja: fără reforme reale și fără un plan verificabil, România rămâne o promisiune cu potențial, dar fără calendar. Parteneriatul cu SUA și ancorarea europeană sunt atuuri serioase; fără execuție, însă, rămân decor peste o administrație care încă învață diferența dintre strategie și comunicat.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Back to top button