România, absentă de la masa negocierilor pentru pace în Ucraina – Nicușor Dan, declarații fără greutate internațională
În timp ce Donald Trump și Vladimir Putin se pregătesc să discute, față în față, viitorul Ucrainei, România lipsește complet de la masa negocierilor. Președintele Nicușor Dan s-a alăturat liderilor Uniunii Europene în semnarea unei declarații comune de susținere pentru Kiev, însă acest gest rămâne unul pur simbolic, fără niciun impact real asupra deciziilor ce vor fi luate.
Diplomație de fațadă, fără rezultate concrete
Nicușor Dan a transmis, într-un comunicat oficial, că „pacea nu se poate construi fără Ucraina, fără respectarea suveranității și integrității teritoriale a acesteia și fără ca poporul ucrainean să își decidă liber viitorul”. Declarația a fost semnată de toți liderii europeni, cu excepția Ungariei, însă realitatea este că negocierile-cheie se poartă între SUA și Rusia, nu între Bruxelles și Moscova.
Lipsa unei reprezentări active a României la nivel înalt în astfel de discuții arată că Bucureștiul a fost complet scos din jocul geopolitic, mulțumindu-se să urmeze, la distanță, linia trasată de alții.
Efectele politicii interne asupra poziției externe
Absența României de pe scena internațională nu este întâmplătoare. Criza politică declanșată de anularea alegerilor a afectat grav credibilitatea țării în ochii partenerilor externi. În locul unor diplomați și lideri cu experiență în negocieri internaționale, funcțiile-cheie au ajuns în mâinile unor persoane nepregătite, promovate pe criterii politice și de loialitate, nu pe merit și competență.
Această combinație toxică între haos intern și lipsă de expertiză a transformat România într-un simplu spectator, incapabil să își promoveze interesele strategice și să influențeze deciziile care îi vor afecta direct securitatea.
Negocieri decisive, fără voce românească
Întâlnirea Trump–Putin din Alaska va aborda inclusiv scenariul „schimburilor teritoriale”, o variantă respinsă de Kiev și de majoritatea statelor UE. Cu toate acestea, România nu are niciun reprezentant în discuții, nici măcar ca observator.
În timp ce alte state își negociază pozițiile și își protejează interesele, Bucureștiul se mulțumește să emită declarații de principiu pe rețelele sociale, în timp ce viitorul regiunii este decis în altă parte.
