Președintele României făcut de râs în fața unei întrebări simple despre securitate aeriană. Confuzie, bâlbâieli și o explicație care nu ține.
Președintele Nicușor Dan a transformat la Copenhaga o întrebare clară — va doborî România dronele rusești care i-au violat spațiul aerian? — într-un moment de incoerență diplomatică. Oprit de un jurnalist străin care l-a confundat cu prim-ministrul și l-a strigat „domnule prim-ministru”, Dan a răspuns prin bâlbâieli, glume și propoziții parțial neinteligibile: „am avut doar o dronă”. La final, abia a lăsat să se înțeleagă, vag, că „dacă vor apărea altele, da” — adică le vom doborî.
Un test de engleză ratat — și mult mai mult decât atât. Întregul episod expune două probleme grave: incapacitatea clară de comunicare în limba engleză a președintelui într-un cadru internațional și ambiguitatea politicii românești privind apărarea spațiului aerian. În fața a peste 40 de șefi de stat prezenți la reuniunea Comunității Politice Europene, România are nevoie de mesaje ferme și limpede articulate — nu de replici care lasă partenerii nedumeriți.
Ce rămâne neclar. Partea esențială a explicației despre „drona fugarită, dar nedoborâtă” s-a pierdut în exprimări evazive. Când securitatea națională devine subiect de glumă sau de bâlbâială, riscul politic și strategic crește — iar adversarii se bucură. România trebuie urgent să clarifice procedurile, să arate decizii operaționale consecvente și, mai ales, să livreze comunicate care să nu lase loc de interpretări.
Consecințe politice. Momentul de la Copenhaga nu este doar o gafă de imagine — este un semnal de alarmă pentru electorat și pentru aliați: dacă reprezentantul cel mai înalt al statului nu transmite fermitate în chestiuni de securitate, legitimitatea și credibilitatea României pe plan extern pot avea de suferit. Răspunsul la întrebarea „vom doborî?” nu poate rămâne la stadiul de „sperăm” sau „dacă va fi cazul”.
