Nicușor Dan Descoperă Dezinformarea: „Democrația e în pericol”, dar statul încă funcționează pe modul avion
Președintele României, Nicușor Dan, a anunțat cu o gravitate aproape academică faptul că „o campanie de dezinformare are loc chiar în aceste zile”. România, aparent, a descoperit abia acum că internetul nu e o mănăstire și că informația circulă mai repede decât instituțiile statului.
În timp ce alte țări dezvoltă sisteme automate de detecție, România rămâne cu unelte analogice într-o lume digitală.
Statul român: bun la cyber, depășit la comunicare
Nicușor Dan spune că „în ceea ce privește securitatea cibernetică” România stă bine. Adică știm să punem lacătul pe ușă, dar nu avem nicio idee cine strigă prostii în fața casei.
În schimb, în lupta cu dezinformarea, liderul statului recunoaște sincer: „nu suntem deloc bine”.
Explicația? Statul român încă funcționează ca un fax într-o lume de servere GPT.
„Nu avem mecanisme automate de detectare” – dar avem comunicate scrise la trei zile după scandal
Președintele spune că nu există mecanisme automate care să identifice o campanie de fake news în timp real. Corect. România detectează dezinformarea cu o întârziere comparabilă cu trenurile CFR: vine când vine.
Instituțiile statului comunică fără strategie, fără coerență, fără viteză. Fiecare spune ce știe, când apucă, cum apucă. Iar până statul se apucă să „explice”, românii au citit deja trei versiuni pe Facebook, două pe TikTok și una de pe un site dubios din Vaslui.
Politicienii nu mai sunt credibili – o noutate remarcabilă pentru 2025
Nicușor Dan mai aruncă o afirmație memorabilă:
„Oamenii nu mai au încredere în liderii politici.”
Șoc și groază. România tocmai a aflat că politicienii nu mai sunt considerați sursă de adevăr absolut. Descoperire istorică.
România are nevoie de un sistem automat. Deocamdată are doar un președinte care semnalează problema.
E nevoie de tehnologii de detecție în timp real, de coordonare instituțională, de comunicare eficientă. Toate acestea sună bine, dar nu există. Statul român vorbește despre digitalizare în timp ce încă își printă pdf-urile ca să le semneze cu pixul.
Nicușor Dan spune că dezinformarea riscă „să devină adevăr pentru o bună parte din populație”.
Dar când reacția instituțiilor vine după ore, zile sau deloc, nici nu e nevoie de campanii sofisticate – adevărul alternativ se propagă singur.
Președintele are dreptate: dezinformarea e un pericol real.
Dar la fel de real e și faptul că România combate fake news-ul cu reflexele unui funcționar care revine din pauza de cafea.
Până vom avea mecanisme moderne, România se bazează tot pe conferințe și declarații. Iar între timp, „adevărurile” paralele prind rădăcini.
