Rata anuală a inflaţiei va continua să crească până la mijlocul trimestrului III, sub impactul şocurilor pe partea ofertei, dar într-un ritm vizibil încetinit, arată BNR. Determinante pentru înrăutăţirea perspectivei apropiate a inflaţiei sunt dinamicile mai mari anticipate a fi consemnate în lunile următoare de preţurile combustibililor, gazelor naturale şi energiei electrice, chiar şi în contextul aplicării schemelor de sprijin şi al manifestării unor efecte de bază. Consiliul de Administraţie pe probleme de politică monetară a decis în şedinţa de miercuri majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 4,75% pe an, de la 3,75% pe an, începând cu data de 7 iulie 2022.
Cel mai mare risc în prezent este stagflaţia, a declarat miercuri guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, care apreciază că va fi greu de evitat o recesiune, nu numai în România, ci şi în lume. Consiliul de Administraţie pe probleme de politică monetară a decis în şedinţa de miercuri majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 4,75% pe an, de la 3,75% pe an, începând cu data de 7 iulie 2022.
În opinia sa, avem în continuare o creştere economică bazată pe consum, care se poate duce în deficitul de cont curent.
”Am intrat într-o perioadă de inflaţie şi să dorim să fie foarte scurtă. Mai mult decât atât, am fost întrebat care mi se pare că este acum cel mai mare risc, am spus scurt: stagflaţia. Pentru că ştiu ce s-a întâmplat în anii ’70 şi a durat aproape 10 ani ca să ieşim din acea situaţie. Nu noi, lumea. Şi atunci s-a dat vina ba pe unul, ba pe altul”, a declarat Isărescu, precizând că la acel moment şocul a fost mult mai mare decât acum, când ţiţeiul a sărit de la mai puţin de 1 dolar barilul spre 10 dolari spre sfârşitul anilor ’72.
Acesta a vorbit şi de inflaţia ridicată cu şocuri pe partea de energie şi ţiţei, – şocuri în acelaşi timp şi inflaţioniste, şi recesioniste.
”Nicio ţară nu îşi permite să sară direct pe dobânzi real pozitive şi nicio ţară nu o face. Strategia este cea sugerată data trecută: mergem treptat, ţinem strâns lichiditatea, lucrăm cu toate instrumentele, vedem ce se întâmplă şi în stânga şi în dreapta, şi înainte şi înapoi, să vedem dacă am procedat bine, şi aşteptăm ca pe măsură ce inflaţia vine în jos şi noi ne ducem cu dobânda de politică monetară în sus, să ne întâlnim undeva. De aceea am sugerat 5%, probabil că am fost optimist”, a mai spus guvernatorul Mugur Isărescu.
Oficialul BNR precizează că este foarte important să calibrezi politica monetară astfel încât să eviţi pe cât posibil intrarea în recesiune.
”Este foarte important să calibrezi politica monetară de aşa manieră încât să eviţi pe cât posibil intrarea în recesiune. Din ce cauză? Probabil că va fi greu de evitat o recesiune, nu numai la noi, în lume. Dar la noi ar apărea două dificultăţi în plus. Prima, pe partea fiscal-bugetară: avem deja un deficit fiscal mare. Nu ai cum să mai faci corecţia bugetară pe recensiune, veniturile fiscale scad foarte mult în perioade de recesiune. Nu poţi nici să majorezi impozitele, pentru că accentuezi recesiunea. Sunt momente – să spun – dramatice în ce priveşte mixul de politici într-o astfel de situaţie. Iar la nivel micro, o firmă, datorită scăderii activităţii economice, trebuie să facă faţă unei cereri mai scăzute, costuri mai rdiicate la energie şi mai vine şi politica monetară care adaugă la costuri. Şi aici este necesar să facem un dozaj fin. Şi în consecinţă, fără să dau detalii, mergem şi noi văzând şi făcând”, a mai afirmat guvernatorul BNR.
