Ministrul Educației lansează un nou val de angajamente, fără să atingă însă problemele de fond ale sistemului
Ministrul Educației, Daniel David, a anunțat miercuri că se așteaptă la o „reducere drastică” a analfabetismului funcțional în România în următorii patru ani. Declarația vine în contextul în care peste 40% dintre elevii români nu înțeleg ce citesc, iar testele internaționale confirmă aceeași realitate dură: școala românească produce generații vulnerabile, incapabile să se adapteze cerințelor moderne.
Curriculum nou, promisiuni vechi
Daniel David afirmă că reforma curriculară la nivel liceal este „în linie dreaptă”, iar din anul școlar 2026–2027, clasa a IX-a va intra într-o nouă logică educațională. Însă, când vine vorba despre gimnaziu — nivelul educational unde se formează bazele învățării — Ministerul amână orice schimbare.
„Deocamdată nu facem nimic”, a spus ministrul cu o sinceritate surprinzătoare.
Această inacțiune este cu atât mai problematică cu cât analfabetismul funcțional își are rădăcinile în exact aceste cicluri de învățământ.
Soluția ministerului: 25% remedial, dar fără reformă profundă
Măsura principală propusă pentru gimnaziu este obligativitatea ca 25% din timpul fiecărei discipline să fie alocat învățării remediale. Practic, profesorii trebuie să îndrepte în timpul orei ceea ce sistemul nu reușește să corecteze prin programe coerente, resurse adecvate și formare serioasă.
Fără manuale actualizate, fără infrastructură digitală reală, fără programe de formare relevante și fără reducerea birocrației, remedierea rămâne doar un pansament pe o rană mult mai profundă.
Evaluarea Națională rămâne neschimbată: încă un dosar amânat
Deși ministrul recunoaște că Evaluarea Națională a devenit o problemă majoră, el spune că nu este momentul potrivit pentru discuții despre reformă. Asta în condițiile în care mii de părinți și profesori reclamă de ani buni incoerența și presiunea unui examen care nu mai reflectă real nivelul elevilor.
Schimbările reale sunt, din nou, împinse în viitor
Anunțurile ministrului sunt ambițioase, însă lipsa unui plan concret pentru gimnaziu și evitarea discuțiilor sensibile lasă impresia unei reforme cosmetice. România are nevoie urgentă de transformare profundă, nu doar de declarații optimiste.
În timp ce oficialii vorbesc despre „reduceri drastice”, realitatea din școli arată exact invers: decalaje, lipsă de resurse și generații întregi care nu sunt pregătite pentru o societate modernă.
