Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă se laudă cu programul social ”Sprijin pentru România” de peste 37 de miliarde de lei. Programul Guvernului PSD/PNL/UDMR este un jaf de proporții pus la cale asupra poporului român deoarece acești bani aruncați în piață creează o inflație galopantă ce va acționa ca o impozitare ascunsă în beneficiul statului. Prin creșterea inflației, Ciucă și Ciolacu vor avea bani pentru plata pensiilor speciale și a salariilor din sistemul bugetar.
Guvernul se laudă cu pomeni electorale, respectiv voucherul de 50 de euro și 700 de lei pentru pensionari. Ciucă și Ciolacu își vor recupera banii oferiți prin facturile și accizele tot mai mari provocate de inflație. Astfel statul iese în câștig, iar pensionarii vor deveni și mai săraci.
Economistul Bogdan Glăvan spune că aceste măsuri întrețin inflația, o prelungesc. Deși măsurile își propun să ajute anumite categorii sociale, pe de altă parte le păgubesc chiar pe ele, fiindcă prelungesc inflația. „Ele nu sunt masuri anti-inflaționiste, sunt doar un drog pentru ca societatea să nu simtă extracția de avuție pe care o face statul prin inflație”.
„(n.r.- Această sumă) cu siguranță adaugă la deficitul bugetar. Însă datorită inflației veniturile din TVA la bugetul de stat vor crește. Dar probabil că deficitul bugetar va crește, va fi chiar mai mare anul acesta în comparație cu anul trecut. În jur de 7% care trebuie finanțat din împrumuturi și vedem că ne tot împrumutam și ratele de dobândă au crescut substanțial pentru împrumuturile publice. Se tranzacționează acum, să zicem scadențele ceva mai îndepărtate, undeva spre 8% rata de randament. Cumva practic prin inflație plătim toți deficitul bugetar. Inflația crește PIB-ul nominal și când raportăm datoria publică la PIB ne iese tot în jur de 50%. Astfel, inflația ne ține în jur de 50% cu datorie în PIB, dar acest lucru înseamnă că tot cu inflația plătim aceste cheltuieli”, precizează Adrian Codîrlașu.
Economistul este de părere că bugetul poate suporta o astfel de sumă și va fi împrumutată din alte surse, așa cum sunt fondurile europene.
„Uniunea Europeană trebuie să fie de acord să schimbe destinația fondurilor, pentru că ele se dau specific pe anumite proiecte. Pentru a schimba destinația, trebuie să avem acordul UE”, transmite Adrian Codîrlașu.
Economistul spune însă că creșterea deficitul bugetar conduce către accelerarea inflației. „E adevărat, cea mai mare parte din inflație vine din prețul combustibililor, însă și cererea internă care crește adaugă presiune pe rata inflației”.
Economistul Bogdan Glăvan transmite că pentru a înțelege „dărnicia” guvernului trebuie să observăm mai întâi că inflația acționează ca un impozit ascuns ce alimentează bugetul statului.
„Prețurile vor crește în acest an mult mai mult decât s-a estimat la început. Să notăm, de exemplu, estimarea din aprilie a Comisiei Naționale de Prognoză, potrivit căreia rata inflației la finalul anului va fi de 9,7%, respectiv estimarea mai recentă a BNR, de circa 12%, valori aproximativ duble față de indicatorul folosit în momentul în care s-a construit bugetul statului pe 2022”, transmite acesta.
Bugetul pe primele patru luni, fragilizat de cheltuieli extra de 10 miliarde lei cu pensiile și alocațiile, dar salvat de impozitarea din energie și de inflația care a crescut cu 9 miliarde lei încasările de TVA
Reamintim că, din deficitul bugetar de peste 16 miliarde lei înregistrat de România în primele patru luni din acest an, 10 miliarde lei „pe minus” au venit doar din cheltuielile suplimentare cu pensiile și alocațiile în timp ce Guvernul s-a „salvat” pe partea de venituri datorită inflației care a scumpit produsele și a crescut așadar cu 9 miliarde lei încasările statului din taxa pe valoare adăugată.
Bani suplimentari au venit și de la companiile din energie, deoarece unele au plătit taxe mai mari în urma prețurilor mai mari la energie. În schimb, statul și-a majorat cu 50% cheltuielile cu dobânzile la împrumuturi. Cheltuielile cu investițiile, în special cele cu bani de la buget, au scăzut, iar cheltuielile din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) au fost zero.
