Președintele PSD, Marcel Ciolacu, a atacat din nou DNA, marți seara, susținând că a făcut „abuzuri” într-o „anumită perioadă”. Marcel Ciolacu a pretins că „eu sunt un om care are toleranță zero la corupție”.
„Au existat derapaje, într-o perioadă, în România. Dacă ne facem în continuare că nu vedem, înseamnă că nu învățăm nimic. Eu sunt un om care are toleranță zero la corupție, cine fură să se ducă la pușcărie. Dar mi se pare corect să am toleranță zero și în ce privește drepturile fundamentale ale oamenilor”, a mai spus Ciolacu.
DNA a deshis un dosar penal privind modul în care șeful PSD, Marcel Ciolacu, și încă alți 11 indivizi au primit titlul de „Luptător cu rol determinant în Revoluția Română”. Ciolacu a primit certificatul de luptător, la începutul anului 2019.
Cauza a fost disjunsă dintr-un dosar care a fost deschis în urma unei plângeri adresată DNA, de către revoluționarul Marian Moroșanu Tivilic, privind acordarea de titluri de luptător, de către Secretariatul de stat pentru revoluționari.
Într-o adresa a DNA din 20 octombrie, în care Moroșanu este anunțat că plângerea sa a fost clasată, procurorii DNA menționează însă că a fost constituit un nou dosar penal, prin disjungerea cauzei, în ce privește modul în care șeful PSD a obținut titlul de luptător.
Ordonanța este semnată de Mihai Prună, procuror șef-adjunct de secție, în cadrul DNA. În decembrie 2019, Marius Mioc, revoluționar autentic din Timișoara, a atras atenția asupra modului extrem de dubios în care Marcel Ciolacu a devenit „luptător în revoluție, cu rol determinant”.
Marius Mioc a descoperit că Ciolacu a obținut acest titlu în condițiile în care numele șefului PSD nu apare pe lista celor care au solicitat, până la dată limita de 12 mai 2015, acordarea titlului. Mai mult, doi dintre membrii comisiei care a hotărât că Ciolacu să devină „luptător în revoluție cu rol determinant” s-au împotrivit, susțînând că „nu sunt îndeplinite condițiile”. Ciolacu avea 22 de ani în 1989 și susține că a început activitățile „revoluționare” la Buzău, încă din 14 decembrie 1989, cu două zile înainte ca timișorenii să iasă în stradă.
Marius Mioc spune că i-a cerut detalii lui Ciolacu despre aceste aspecte controversate, însă acesta nu i-a răspuns. Iată ce a scris Marius Mioc despre cazul „revolutionarului” Ciolacu, pe blogul său:
Domnul Ciolacu este și revoluționar din decembrie 1989, iar prin decizia SSRMLIRC nr. 313 din 15 aprilie 2019 a primit titlul de luptător în revoluție cu rol determinant. Respectivul titlu a fost introdus în Legea 341/2004 prin OUG 95/2014 și poate fi solicitat de vechii dețînători ai titlului de luptător în revoluție remarcat prin fapte deosebite. Luptătorii cu rol determinant au dreptul la o indemnizație lunară, pe care cei care au rămas cu vechiul titlu de luptător remarcat prin fapte deosebite n-o mai primesc.
SSRMLIRC a aprobat cererea domnului Marcel Ion Ciolacu pentru titlul de determinant cu întîrziere, abia în urmă ședinței comisiei din 20 martie 2019, și a emis decizia respectivă în 15 aprilie 2019. Din cîte știu, pînă acum președintele Iohanis încă nu a emis vreun decret care să consfiinteasca titlul de „determinant” al domnului Ciolacu. Dar un nou decret al președintelui cu acest scop e posibil, deoarece sînt o mulțime de noi cazuri de revoluționari cărora li s-a aprobat noul titlu de către nouă echipa a SSRMLIRC, și urmează trimiterea lor la președinție.
Este ciudat în acest caz că Marcel Ciolacu nu apare printre cele 6546 de persoane care au depus, pînă la dată de 12 mai 2015, cererea de atribuire a noului titlu introdus de OUG 95/2014 de „luptător cu rol determinant”.
Art. ÎI alin. (1) din OUG 95/2014 spune: „Cererile prevăzute la art. 3^2, respectiv cele pentru eliberarea certificatului de Luptător cu Rol Determinant se depun în termen de 90 de zile lucrătoare de la dată intrării în vigoare a prezenței ordonanțe de urgență”, iar la art. ÎI alin. (3) din același act normativ se precizează că respectivul termen de 90 de zile lucrătoare este de decădere. Or din datele publicate pe saitul Secretariatului de Stat, încă din vremea cînd acesta era condus de Adrian Sanda, reiese că domnul Marcel Ion Ciolacu nu face parte dintre cei care au depus cererea de înlocuire a certificatului de luptător „remarcat” cu cel de luptător „determinant” pînă la termenul de decădere prevăzut de lege.
Cum a primit totuși domnul Ciolacu aprobarea pentru schimbarea titlului de revoluționar pe care-l deține? I-am trimis un e-mail domniei sale (la adresa precizată pe saitul Camerei Deputaților) în care am cerut explicațîi, dar n-am primit răspuns. În lipsa răspunsului, pot face doar presupuneri, pe baza Deciziei 313 din 15.04.2019 a comisiei din cadrul SSRMLIRC, care e postată pe saitul instituției și o reproduc și aici.
Domnul Ciolacu a dat în judecată SSRMLIRC și a obținut o hotărîre a Tribunalului Buzău care obligă Secretariatul de Stat să-i soluționeze cererea administrativă pentru noul titlu pretins. Soluționarea cererii administrative nu înseamnă obligatoriu admiterea ei. O cerere administrativă se poate soluționa și prin respingere. Dintre cei 5 membri ai comisiei SSRMLIRC, doi, anume Irina Leulescu și Athena Piceava, adică cei rămași din vechea echipa a fostului secretar de stat Sorin Meșter, au votat pentru respingerea cererii. 3 membri, anume secretarul de stat Laurențiu Florian Coca și cele 2 persoane aduse de dînsul la secretariat, Petrică Balint și Daniela Lungu, au votat pentru admiterea ei. Astfel, cu 3 voturi contra 2, cererea noului președinte al Camerei Deputaților de a primi noul titlu de luptător în revoluție „determinant” a fost admisă.
De precizat că cele 2 membre ale comisiei care au votat contra nu mai fac parte acum din respectivă comisie, doamna Athena Piceava fiind schimbată din funcție prin ordin al secretarului de stat în 1 aprilie 2019, iar Irina Leulescu a înaintat cerere de demisie în 2 aprilie 2019, după această dată ea abtinindu-se de la orice vot în cadrul comisiei.
Activitatea revoluționară a domnului Ciolacu s-a desfășurat la Buzău, unde în 22 decembrie 1989 dumnealui s-a aflat printre persoanele care au pătruns în sediul local al PCR și apoi au înființat CFSN-ul local.
OUG 95/2014 prevede că titlul de revoluționar cu rol determinant se acordă doar celor care au desfășurat activități revoluționare în localități în care au existat la revoluție persoane ucise, rănite sau reținute înainte de fugă dictatorului (22 decembrie 1989 ora 12,10). Articolul 1^2 alin. (3) din normele de aplicare ale legii 341/2004 așa cum au fost schimbate după apariția OUG 95/2014, prin HG 99/2015 (punctul 4) spune că aceste localități sînt București, Timișoara, Cluj, Lugoj, Caransebeș, Cugir, Tîrgu Mureș și Sibiu, dar se adaugă la alineatul (4): „Alte localități, în care au rezultat persoane ucise, rănite sau reținute, pînă la fugă dictatorului, decît cele prevăzute la alin. (3), vor fi determinate din acte normative emise în acest sens sau prin documente oficiale eliberate de Parchetul General”.
Buzăul, locul unde domnul Ciolacu și-a desfășurat activitatea revoluționară în 1989, nu făcea parte dintre orașele considerate inițial printre cele în care au rezultat persoane ucise, rănite sau reținute, pînă la fugă dictatorului, dar a fost adăugat printre aceste orașe printr-o hotărîre a fostului secretar de stat Adrian Sanda. Pentru această decizie, în 2016 Adrian Sanda a fost arestat și trimis în judecată pentru „abuz în serviciu”. În comunicatul Parchetului legat de arestarea mai multor angajați ai SSPR se preciza: „s-a constatat că prin emiterea deciziilor prin care Comisia de analiză din cadrul SSPR a decis includerea orașelor Deva, Buzău, Brăila, Tîrgoviște și Herculane în categoria localităților în care au rezultat persoane ucise, rănite sau reținute pînă la fugă dictatorului, deși aceste localități nu îndeplinesc condițiile necesare pentru includerea lor, au fost încălcate prevederile legale în vigoare. Pe cale de consecință, un număr de 290 de persoane beneficiază în mod ilegal, începînd cu dată de 1 ianuarie 2015, de o indemnizație lunară de 2020 de lei, prin această cauzindu-se un prejudiciu estimat bugetului de stat în valoare totală de 12.887.600 lei”.
Adică: Fostul secretar de stat Adrian Sanda a fost trimis în judecată (procesul nu s-a finalizat încă, dar a ieșit din atenția presei), printre altele, și pentru eliberarea de certificate de „luptător cu rol determinant” unor revoluționari buzoieni, dar după 3 ani actuală conducere a secretariatului susține eliberarea unui asemenea certificat domnului Ciolacu, revoluționar care, conform celor postate pe saitul SSRMLIRC, și-a desfășurat activitatea revoluționară doar la Buzău.
(…) Independent de această problema, în care opiniile în cadrul comisiei de la secretariatul de stat au fost împărțite, presupunînd că rolul domnului Ciolacu la revoluție chiar a fost determinant atît pentru declanșarea cît și pentru izbîndă acesteia, rămîne un semn de întrebare legat de faptul dacă dînsul a depus cererea pentru acest titlu în răstimpul de prevăzut de OUG 95/2014. Cum termenul respectiv este de decădere, acest lucru înseamnă că orice cerere depusă după acest termen trebuie respinsă, indiferent cît de vitejești ar fi faptele de la revoluție ale petentului. A făcut SSRMLIRC o excepție de la prevederile legii pentru cazul Marcel Ciolacu? Observ că în cazul analizei dosarului domnului Ciolacu, nici măcar doamnele Athena Piceava și Irina Leulescu, care s-au împotrivit acordării noului titlu pentru domnul Ciolacu, nu au invocat decăderea rezultată din nedepunerea la timp a cererii (deși această nedepunere rezultă din lista publicată anterior de SSRMLIRC), ci s-a referit doar la aspecte legate de activitatea concretă în revoluție a domnului Ciolacu.
Redau din procesul verbal al comisiei SSRMLIRC constatările legate de conținutul dosarului de revoluționar al președintelui Camerei Deputaților și interpretarea să de către comisie:
Comisia a verificat înscrisurile din dosarul administrativ de preschimbare nr. 2138 al d-lui Ciolacu Ion Marcel și a constatat următoarele:
– Declarație (filă 22) – în ziua de 22.12.1989 acesta se află la serviciu unde a propus colegilor să se ducă în față Consiliului Județean al PCR unde au fost întîmpinați de Poliție care a încercat, fără succes, să îi întoarcă din drum. Ulterior acesta a intrat în sediul PCR împreună cu alți cetățeni și s-au organizat în CFSN;
– Declarație martor Miriță George (filă 15) – din care rezultă faptul că știe despre numitul Marcel Ciolacu că a fost participant la evenimentele din 22-26 decembrie 1989; [ambiguă această formulare; martorul nu spune că el personal l-a văzut pe Marcel Ciolacu participînd la revoluție ci că „știe” că acesta a participat la revoluție; de unde știe? dacă știe fiindcă așa i-au povestit alțîi, eventual însuși domnul Ciolacu, atunci acesta nu poate fi considerat un martor adevărat]
– Declarație martor Olteanu Sorin (filă 17) – declara că îl cunoaște pe domnul Ciolacu din perioada 22-26.12.1989 unde s-a remarcat prin fapte ce au contribuit la schimbarea vechilor structuri;
– Declarație martor Radu Aurelian (filă 18) – din care rezultă faptul că domnul Ciolacu Marcel împreună cu un grup de revoluționari, în perioada 22-16.12.1989 a pătruns în Palatul Comunal participînd la schimbarea vechii structuri;
(…)
Avînd în vedere faptul că din declarațiile martorilor rezultă că domnul Ciolacu Ion Marcel, în perioada 14.12.1989 – 22.12.1989 ora 12,10 – ora fugii dictatorului a ocupat și aparat obiective de importantă deosebită, COMISIA, constatind că sînt îndeplinite condițiile, în mod cumulativ, prevăzute de art. 3 alin. 1 lit. b) pct. 3 din Legea nr. 341/2004 cu completările și modificările ulterioare, cu majoritate de voturi, ADMITE cererea de acordare a calitățîi de luptător cu rol determinant.
Comisia ia act de votul „NU” dat de membrii 3 și 4 – Irina Leulescu și Athena Piceava cu motivarea că, din actele existente în dosarul adminstrativ de preschimbare NU REZULTĂ faptul că în perioada 14-22.12.1989 ora 12,10 – ora fugii dictatorului, dl. Ciolacu Ion Marcel a ocupat și aparat sediul Palatului Comunal.
Marcel Ciolacu avea încă din anii ’90 certificat de „Luptător remarcat pentru fapte deosebite”. Diferența față de titlul pe care l-a obținut în 2019, de „Luptător cu rol determinant în Revoluția Română”, constă în faptul că ultimul prevede și o indemnizație lunară de 2.000 de lei.
El a declarat în decembrie 2019 că nu a avut nici un beneficiu de pe urma titlului de „Luptător remarcat pentru fapte deosebite”, însă Recorder l-a prins cu minciuna.
Recorder a demonstrat că Marcel Ciolacu a primit un hectar de teren în comuna Săpoca, în anii ’90, în baza titlului de revoluționar. Această realitate rezultă dintr-un tabel cu revoluționarii buzoieni care au primit diverse beneficii din partea statului.
Informația este confirmată de declarația de avere pe care Marcel Ciolacu o depunea în anul 2008: terenul din Săpoca apare la categoria “bunuri înstrăinate în ultimele 12 luni”.
Întrebat punctual de acest teren, liderul PSD a răspuns doar atât: „Nu mai dețîn de foarte mult timp terenul la care faceți referire”.
Ulterior, într-o conferință de presă, Ciolacu a ținut să repete că nu a primit nici un beneficiu, ca urmare a titlului de luptător.
„Eu în municipiul Buzău am participat la Revoluție. Sunt membru al unui club, Club 22 Buzău, sunt doar 52 de membri. Suntem cei care am apărat și am acționat în raza Palatului Comunal. Nu am fost niciodată contestat, nu am făcut niciodată o fală din asta, nu-mi cereți să-mi fie și rușine.
Nu am solicitat niciodată nici o indemnizație pentru acest lucru de la statul român. Mă consider îndreptățit să las copilului meu, să arate și el la nepoți că bunicul lor a făcut ceva pentru această țară. Niciodată de când sunt în politică, niciodată, eu nu am declarat că sunt revoluționar”, a declarat Ciolacu.
Întrebat despre aspectele dubioase ale modului în care și-a obținut titlul de „Luptător în revoluție cu rol determinant”, Ciolacu a spus: „Nu-mi faceți o vină pentru faptul că n-am murit sau pentru că n-am stat în casă de Revoluție. Sunt mândru că am fost la Revoluție, nu am cerut nici un ban statului român, dar nu mă faceți vinovat de lucrul acesta, pentru că nu vă permit”.
