Preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat vineri, la Bucureşti, la Palatul Cotroceni, că războiul a destabilizat piaţa energetică şi cu ea securitatea energetică a Moldovei. Ea a arătat că Moldova vrea să cumpere gaze din România şi este nevoie ca acest lucru să fie posibil cât de curând, pentru a se asigura că oamenii nu vor îngheţa la iarnă şi pentru a ţine stabilitatea socială în ţară.
Preşedintele Republicii Moldova a declarat că ”inflaţia record, datorată în special creşterii bruşte a preţurilor la energie şi carburanţi, afectează capacitatea de cumpărare a cetăţenilor noştri şi pune presiune mare pe producători, mulţi dintre care au pierdut şi pieţele de desfacere din est”.
”În acest an, suntem loviţi şi de secetă care pune în pericol munca agriculturorilor. Combinaţia de crize cu care se confruntă acum Republica Moldova este o povară grea pentru ţara mea, o povară pe care nu o putem duce singură. Apreciem rolul României care, alături de Germania şi Franţa, a cofondat platforma de sprijin pentru Moldova, în cadrul căreia partenerii noştri de dezvoltare din toată lumea ne oferă sprijin ţintit pentru problemele cu care ne confruntăm, dar situaţia ne cere să acţionăm cu urgenţă maximă şi să căutăm soluţii alternative, pentru a păstra stabilitatea ţării şi a trece cu bine de iarnă”, a mai spus Maia Sandu.
Ea a menţionat că ţara sa are nevoie de ”soluţii pentru securitate energetică acum”.
”Vrem să cumpărăm gaze din România şi este nevoie ca acest lucru să fie posibil cât de curând. Acest lucru este critic pentru a ne asigura că oamenii noştri nu vor îngheţa la iarnă şi pentru a ne ţine stabilitatea socială în ţară”, a afirmat preşedintele moldovean.
”Suntem o ţară mică, vulnerabilizată de război, iar cetăţenii noştri plătesc cel mai mare preţ, raportat la venit, pentru energie, din toată Europa. Pentru gaz, plătim deja un preţ dublu faţă de cel pe care îl plătesc consumatorii din România. Republica Moldova, la fel ca toată Uniunea Europeană, depune eforturi pentru a reduce consumul de energie, inclusive la gaze naturale, şi caută soluţii de substituire pentru această iarnă a gezelor cu păcura, lemne sau cărbune”, a spus Maia Sandu.
Cu mâna întinsă la români, afaceri cu Gazprom
„Contractul cu Gazprom a fost semnat pentru o perioadă de cinci ani. Rezervarea volumelor de gaze s-a făcut pentru perioada noiembrie 2021-octombrie 2022 şi, cu două luni înainte de octombrie 2022, se vor face rezervări pentru anul ulterior, a declarat pe 1 noiembrie 2021, într-o conferinţă de presă, vicepremierul Moldovei Andrei Spînu, ministru al infrastructurii şi dezvoltării regionale.
La un an de la semnarea contractului cu Gazprom, Moldova se teme de acțiunile Rusiei în contextul santajului împotriva Europei
Începând cu 8 august 2022, starea de urgență în Republica Moldova ar putea fi prelungită cu încă 60 de zile. O Hotărâre în acest sens a fost aprobată miercuri, 27 iulie, în cadrul ședinței cabinetului de miniștri, la propunerea Comisiei pentru Situații Excepționale. Documentul urmează a fi prezentat spre adoptare Legislativului.
„Necesitatea prelungirii stării de urgență este argumentată prin oferirea posibilității de intervenție promptă a CSE, în scopul asigurării securității energetice și alimentare a țării, în contextul în care războiul din Ucraina afectează în continuare conexiunile comerciale, lanțurile logistice, inclusiv de produse alimentare și aprovizionare cu produse petroliere”, susţine Guvernul.
Starea de urgență în Republica Moldova a fost instituită la 24 februarie 2022, odată cu izbucnirea războiului în Ucraina.
În decizia CSE, printre principalele argumente pentru exitinderea stării de urgenţă, sunt iarăşi riscurile din domeniul gazier şi energetic.
Riscul cel mai mare: preţul gazelor sau rezilierea Contractului de către Gazprom?
„Deși există în prezent un contract de furnizare a gazelor naturale pe un termen de cinci ani între Moldovagaz și Gazprom, în continuare persistă riscul privind rezilierea unilaterală a Contractului din cauza neexecutării auditului datoriilor financiare”, potrivit CSE.
În cadrul şedinţei Guvernului, ministrul Infrastructurii Andrei Spînu chiar a declarat că gigantul rus „devine un partener mai puțin credibil”.
„Noi avem un contract, dar nu avem un răspuns cum vor evolua lucrurile în continuare”, a spus Spînu.
Totodată, în document este menţionat că lipsa unor surse (alternative) sigure și competitive de import a gazelor, în sensul achiziționării acestora la prețuri rezonabile și transportul lor către Republica Moldova (inclusiv, prin gazoductul Transbalcanic) este în continuare de mare actualitate.
Pe de altă parte, este menţionat şi faptul că chiar dacă contractul de furnizare dintre Moldovagaz și Gazprom rămâne în vigoare, „există riscul menținerii unor prețuri înalte la gazele naturale”, datorat componentei din formula de stabilire a prețului de import legată de cotaţia pe piața de tip spot la hub-ul olandez TTF (piața la care sunt cotate mare parte din tranzacțiile cu metan în Europa), ceea ce ar putea afecta capacitatea de plată a consumatorilor.
Miercuri, 27 iulie, preţul gazelor la hub-ul olandez TTF a depăşi 2.300 de euro pentru o mie de metri cubi, de 10 ori mai mult, faţă de aceeaşi perioadă din 2021.
În decizie este menţionat şi riscul pentru ţara noastră, dar și statele din Uniunea Europeană de aplicare a unor limitări sau sistări totale de furnizare a resurselor energetice din Rusia, care este principalul furnizor de țiței, gaze și combustibili fosili solizi.
„Astfel de acțiuni rezultă, pe lângă șocul economic, în repercusiuni directe asupra stabilității piețelor energetice și a prețurilor la aceste resurse”, se arată în decizia CSE.
Vom avea sau nu energie electrică?
Cât despre energia electrică, care acum în proporţie de 70% este asigurată de Centrala Termoelectrică Moldovenească (Молдавская ГРЭС – Moldgres) şi care este generată în baza gazelor livrate conform aceluiași Contract cu Gazprom, apoi CSE constată că în cazul rezilierii unilaterale de către Gazprom există riscul majorării substanțiale a prețurilor la curent electric.
Mai mult! Este menţionat că există riscul unor deconectări şi perturbări în furnizare. De vină ar fi Rusia, care a ocupat cea mai mare Centrală nucleară din Ucraina şi Europa.
„În contextul pierderii de sub controlul autorităților ucrainești a Centralei nucleare din Zaporizhzhia, există riscul ca sursele de generare de energie electrică a acestei centrale să fie deconectate de la rețeaua electrică a Europei continentale și conectată la rețeaua electrică a Rusiei și Belarusului, având un impact direct asupra stabilității frecvenței întregii rețele europene la care Republica Moldova este conectată”, se afirmă în decizia CSE.
În consecinţă, CSE susţine că, ţinând cont de lipsa unui contract de furnizare a energiei pe termen lung, „în cazul în care nu este prelungită starea de urgență, există riscul imposibilității aplicării mecanismului actual de achiziție a energiei electrice (achiziție lunară)”.
