
Un avertisment repetat sau o strategie politică?
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat recent că Federația Rusă interferează deja activ în procesul electoral din țara sa. Avertismentul, transmis în mod public, pare să urmeze un tipar familiar: Moscova e acuzată, dar faptele concrete rămân vagi sau greu de verificat.
Este aceasta o reală amenințare la adresa democrației moldovenești? Sau o tactică de mobilizare politică într-un an electoral tensionat?
Declarația: Moscova ar finanța partide și campanii anti-occidentale
Maia Sandu susține că Rusia încearcă să influențeze rezultatul alegerilor prezidențiale și al referendumului pentru aderarea la UE, programate în toamna acestui an. Potrivit președintei, Moscova:
- finanțează partide pro-ruse,
- plătește campanii de dezinformare,
- se folosește de rețele sociale pentru a manipula opinia publică,
- și infiltrează structuri politice cu scopul de a frâna integrarea europeană.
Dar dincolo de acuzații, rămâne întrebarea: unde sunt probele publice, clare și verificabile? În lipsa lor, se creează riscul ca opinia publică să fie mai degrabă polarizată decât protejată.
O țintă reală sau un pretext convenabil pentru eșecuri interne?
Nu e prima dată când Maia Sandu acuză Rusia de destabilizare. În trecut, asemenea declarații au venit fără concluzii clare ale anchetelor, fără arestări semnificative sau sancțiuni vizibile. Asta slăbește încrederea publicului în veridicitatea acuzațiilor și ridică suspiciuni privind motivul din spatele acestor avertismente repetate.
Poate fi vorba de:
- redirecționarea atenției de la problemele economice și sociale interne,
- consolidarea propriului electorat pro-european prin apel la frică,
- sau demonizarea opoziției prin asocierea cu inamicul extern.
O democrație fragilă, prinsă între Est și Vest
Republica Moldova se află într-un echilibru fragil. Alegerile din toamnă sunt decisive, iar tensiunile geopolitice ating niveluri alarmante. Rusia nu și-a ascuns niciodată interesul pentru regiune, iar România și Uniunea Europeană susțin tranziția democratică a Chișinăului. În acest context, e greu de separat riscurile reale de narațiunile politice.
Dacă interferența există, ea trebuie dovedită clar, rapid și transparent. Dacă e doar o strategie electorală, atunci e periculoasă – pentru că subminează încrederea în instituțiile democratice chiar înainte ca votul să aibă loc.
Adevăr sau panică electorală?
Acuzațiile Maiei Sandu sunt grave. Dar tocmai de aceea, ele au nevoie de dovezi solide, de anchete oficiale, de responsabilitate în comunicare. În lipsa acestora, devin simple instrumente de campanie.
Electoratul merită mai mult decât declarații dramatice: are nevoie de fapte, transparență și siguranță democratică reală. Până atunci, pericolul cel mai mare nu este neapărat Moscova, ci instrumentalizarea fricii în scop politic.