Al şaselea pachet de sancţiuni „este un mare pas înainte. Şi cred că ar trebui să facem o pauză acum”, a declarat prim-ministrul belgian Alexander de Croo la sosirea sa pentru a doua zi a summitului, la Bruxelles, potrivit La Libre, citat de Rador.
Marţi, după acordul pe embargoul petrolier, toată lumea se gândea la embargoul pe achiziţiile de gaz din Rusia, dar mai mulţi lideri europeni au pledat pentru o „pauză” şi unii au exclus chiar adoptarea unei asemenea măsuri.
Al şaselea pachet de sancţiuni „este un mare pas înainte. Şi cred că ar trebui să facem o pauză acum”, a declarat prim-ministrul belgian, Alexander de Croo, la sosirea sa pentru a doua zi a summitului, la Bruxelles.
Liderii celor 27 de ţări din UE au ajuns la un acord luni seara care ar trebui să permită reducerea cu circa 90% a importurilor lor de petrol rusesc până la sfârşitul anului şi să oprească finanţarea războiului dus de Moscova în Ucraina.
„Acest pachet, să-l punem mai întâi în practică (…). Gazul, este mult mai complicat. Este deci o etapă importantă. Să ne oprim aici pentru moment şi să vedem care este impactul”, a explicat el. „Va trebui să vorbim despre un al şaptelea pachet de sancţiuni, pentru că situaţia nu se îmbunătăţeşte în Ucraina. Dar gazul e desigur mult mai dificil decât petrolul”, a subliniat prim-ministrul Estoniei, Kaja Kallas.
„Gazul trebuie să facă parte din al şaptelea pachet, dar sunt şi realistă, cred că nu va face parte”, a estimat ea. „Există o problemă tehnică care a fost rezolvată cu Viktor Orban. Cu gazul, e altceva. Prin urmare, embargoul pe gaz nu va fi în urmatorul pachet de sancţiuni”, a subliniat cancelarul austriac, Karl Nehammer.
UE, care a decis să se lipsească de cărbunele rusesc începând din luna august, a găsit alţi furnizori în Statele Unite pentru o treime din achiziţiile sale de gaz rusesc.
În 2021, Rusia a furnizat 30% din ţiţeiul şi 15% din produsele petroliere cumpărate de UE. Ea furnizează anual 150 de millarde de m³ de gaz, adică 40% din importurile UE.
Neclaritate a plăţii în ruble
Embargoul petrolier a fost dificil de adoptat din cauza dificultăţilor prezente în Ungaria şi Slovacia, două ţări fără ieşire la mare şi dependente economic de ahiziţiile lor de petrol de la Rusia.
Gigantul din domeniul gazelor Gazprom a oprit livrările către Polonia, Bulgaria şi Ţările de Jos. „Aceste ţări nu au acceptat condiţiile de plată ale Gazprom”, a explicat cancelarul austriac.
Uniunea Europeană refuză să plătească Rusiei achiziţiile de gaz în ruble, cum a cerut Kremlinul, estimând că este vorba de o încălcare a sancţiunilor.
Companiile energetice sunt obligate să respecte condiţiile de plată din contractele încheiate cu Gazprom (97% prevăd o plată în dolari sau în euro), sub controlul statelor membre.
Polonia şi Bulgaria, care au refuzat să deschidă un al doilea cont în ruble, nu au mai primit gaz de la Gazprom care a considerat că plata nu a fost făcută. Dar toate statele membre nu respectă interdicţia. Grupul austriac „OMV a avut discuţii bune şi constructive” cu compania rusă, a confirmat Karl Nehammer.
Cancelarul german, Olaf Scholz, a anunţat că subiectul „nu va fi discutat în timpul summitului”.
„Nimeni nu vrea să cumpere energie din Rusia. Rusia, o ţară barbară, o ţară pe care nu poţi conta în niciun fel”, a spus marţi prim-ministrul polonez, Mateusz Morawiecki.
„De aceea discutăm despre felul în care să ne îndepărtăm repede nu numai de hidrocarburile ruseşti precum cărbunele şi petrolul, dar şi, pe termen lung, de gaz”, a explicat el, potrivit La Libre, citat de Rador.
