Comisia Europeană a anunțat oficial, într-o declarație publică de la Bruxelles, un nou pachet de sprijin financiar destinat Ucrainei, în valoare de 2,3 miliarde de euro. Această decizie vine într-un moment tensionat pentru Uniunea Europeană, când mai multe state membre, inclusiv România, se confruntă cu crize economice, sociale și energetice fără precedent. Măsura ridică serioase semne de întrebare cu privire la prioritățile reale ale instituțiilor europene și la modul în care sunt gestionate fondurile contribuabililor.
Generozitate fără limite… în afara granițelor UE
Potrivit anunțului oficial, cei 2,3 miliarde de euro fac parte dintr-un mecanism mai amplu de „asistență macro-financiară” și sunt destinați pentru reconstrucția infrastructurii, susținerea bugetului ucrainean și întărirea capacităților instituționale. Ce nu se spune însă este că aceste sume uriașe provin din bugetul comun al UE, format în proporție semnificativă din contribuțiile statelor membre, adică din banii cetățenilor europeni.
În timp ce spitale din România se închid din lipsă de finanțare, școli stau în frig, agricultorii protestează pentru subvenții și IMM-urile se sufocă sub povara fiscalității, Bruxelles-ul găsește resurse nesfârșite pentru o țară aflată în afara granițelor Uniunii. Este firesc să susținem principiul solidarității, dar când această solidaritate devine o axiomă unilaterală, iar propriile popoare sunt ignorate, întrebările devin inevitabile.
Lipsă de transparență și dublu standard
Criticii acestei alocări masive atrag atenția asupra lipsei de transparență în privința modului în care sunt utilizați acești bani. Există garanții reale că fondurile nu vor fi deturnate, risipite sau folosite în scopuri netransparente într-o țară cu probleme cronice de corupție și instabilitate instituțională?
De asemenea, se remarcă un dublu standard flagrant: în timp ce ajutoarele pentru agricultorii români sau fermierii francezi sunt analizate și aprobate cu dificultate, ajutoarele pentru Ucraina trec printr-un mecanism accelerat, în baza unor declarații politice și fără o dezbatere democratică reală la nivelul cetățenilor europeni.
Priorități europene răsturnate
Acest nou pachet de sprijin vine după ce, în ultimii doi ani, Ucraina a primit peste 80 de miliarde de euro din partea țărilor occidentale, o parte semnificativă din acești bani provenind din fonduri europene. În timp ce Comisia Europeană vorbește despre „reconstrucție”, în Europa reală se vorbește despre colaps – al sistemelor de sănătate, al infrastructurii educaționale, al coeziunii sociale.
În România, investițiile în spitale regionale au fost amânate sau eșuate, salariile profesorilor sunt sub orice nivel european, iar prețurile la alimente și energie rămân explozive. În acest context, decizia de a aloca alte miliarde în afara granițelor UE pare nu doar cinică, ci de-a dreptul iresponsabilă.
Concluzie: Europa se îndepărtează de europeni
Sprijinul pentru Ucraina poate fi justificat moral, dar nu poate fi izolat de realitatea socială și economică din statele membre. Când milioane de cetățeni europeni se simt abandonați, iar politicile comunitare par mai interesate de geopolitică decât de oameni, Uniunea Europeană riscă să-și piardă nu doar popularitatea, ci și legitimitatea.
Întrebarea esențială nu este „de ce ajutăm Ucraina?”, ci „de ce ne uităm la noi înșine abia după ce terminăm cu ceilalți?” Într-o Europă care se clatină sub presiunea inflației, a sărăciei și a dezbinării politice, acest gen de decizii nu reprezintă solidaritate, ci o ruptură între conducători și conduși.
Cât timp va mai putea fi întreținută această iluzie a bunăstării externe, în timp ce în interiorul Uniunii, lucrurile se degradează zi după zi? Bruxelles-ul trebuie să răspundă – și nu doar în conferințe de presă.
