Încrederea românilor în președintele Klaus Iohannis a scăzut de la 44% anul trecut la numai 29% anul acesta, aceasta fiind și cea mai mare scădere înregistrată în Europa de Est, în urma unui sondaj internațional care vizează România, Slovacia, Bulgaria, Cehia, Polonia, Ungaria și țările baltice.
Doar președintele Slovaciei, Zuzana Caputova, a mai înregistrat o scădere similară de popularitate, de la 70 la 43%, de la un an la altul, iar până și președintele Cehiei, Milos Zeman, un populist de stânga, stă mai bine ca Iohannis, cu o cotă de încredere de 30%, în creștere cu 1% față de anul trecut.
Toți ceilalți șefi de stat din Europa de Est au popularitatea în creștere, într-o perioadă marcată de războiul din Ucraina.
Evoluțiile au fost relevate de raportul anual GLOBSEC, un think tank global cu sediul la Bratislava, care analizează tendințele politice naționale și geopolitice din țările est-europene.
Rezultatele și constatările raportului se bazează pe sondaje de opinie publică efectuate în martie 2022 pe un eșantion reprezentativ al populației din cele nouă țări.
Sondajele au fost realizate pe un eșantion de 1.000 de respondenți per țară utilizând eșantionare aleatorie stratificată în mai multe etape, sub formă de interviu telefonic asistat de computer (CATI).
În toate țările, profilurile respondenților au fost reprezentative pentru țară în funcție de sex, vârstă, educație, locul de reședință și dimensiunea localității.
România este și singura țară din regiune în care sprijinul populației pentru orientarea pro-occidentală a scăzut, în ultimul an, de la 43 la 27%. Mai mult, 12% dintre respondenți au declarat că nu știu ce orientare geopolitică ar trebui să aibă țara.
De asemenea, 22% dintre români cred că Rusia a fost îndreptățită să atace Ucraina, iar 26% cred că Vestul este de vină pentru război, pentru că ar fi provocat Rusia. Autorii studiului consideră rezultatele „alarmante”.
România este și singura țara în care satisfacția adusă cetățenilor de regimul democratic a scăzut (de la 30 la 23%). Mai mult, 60% dintre români ar prefera un lider autoritar, cel mai ridicat procent din regiune.
De asemenea, 58% dintre românii chestionați consideră Rusia o amenințare la adresa securității țării, față de 90% dintre polonezi, 84% dintre cehi sau 45% dintre unguri și doar 33% dintre bulgari.
În același timp, 73% dintre cei chestionați nu văd China ca pe o amenințare la adresa securității naționale, cu 37% mai mulți față de 2020, când 51% spuneau că nu știu sau nu sunt hotărâți cu privire la acest asepect.
Dacă mâine ar fi un referendum privind apartenența la NATO, 80% dintre români ar vota să rămână în alianță, față de 95% în Polonia și doar 50% în Bulgaria.
Doar 43% dintre români cred că Ucraina luptă și pentru ei, când luptă cu Rusia, acesta fiind și cel mai mic procent înregistrat de vreo țară inclusă în studiu.
Un alt rezultat surprinzător: 66% dintre români, cel mai mare procent înregistrat în sondaj, cred că nu contează cine este la putere în România, pentru că lucrurile nu se vor schimba oricum.
Pe de altă parte, când vine vorba să creadă teoriile conspirației, românii sunt printre cei mai creduli, cu 44%, fiind depășiți aici doar de bulgari și de slovaci, cu câte 54%.
