Klaus Iohannis este printre pretendenții la funcția de secretar general al NATO, informează mass-media internațională.
Fostul premier britanic Theresa May, premierul olandez Mark Rutte, președintele României Klaus Iohannis, premierul Estoniei Kaya Kallas și fostul Înalt Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate Federica Mogherini sunt considerați posibili candidați pentru funcția de Secretar General al NATO
Jens Stoltenberg, fost prim-ministru al Norvegiei, deține acum postul de secretar general al NATO. Anterior a fost anunțat că guvernul norvegian a decis să-l numească pe Stoltenberg în postul de șef al Băncii Centrale, după ce acesta va pleca din funcția de șef al Alianței Nord-Atlantice.
Politico a lansat anul trecut scenariul lui Iohahnis șef la NATO
Publicația Politico a lansat deja din luna iulie 2021 scenarii despre viitorul secretat general al NATO, incluzându-l și pe Klaus Iohannis pe lista candidaților, cu rezerva însă foarte interesantă că România este prea belicoasă cu Rusia.
”România este un alt aliat al NATO care îndeplinește pragul de 2 la sută, oferindu-i președintelui Klaus Iohannis șansa la o poziție de secretar general, deși România ar putea fi privită ca un pic cam belicoasă în raport cu Rusia”, arăta Politico, dând o palmă Bucureștiului și președintelui țării și atrăgându-le atenția că exagerează în ostilitatea cu Moscova chiar și pentru standardele NATO.
Articolul a fost analizat la vremea respective de Inpolitics care se întreba dacă nu cumva motivul pentru care România a ajuns numărul 2 în UE în ultimul an la capitolul bani alocați armatei, 2,3% din PIB, surclasând Germania și restul statelor mari europene, nu ascundea dorința lui Iohannis de a prinde marea funcție în fruntea NATO?
Mandatul actualului secretar general al NATO, Jens Stoltenberg, expira în septembrie anul viitor însă, ceea ce ar înseamna ca Iohannis să își dea mandatul de președinte peste cap, în timp ce postul la nivel european i s-ar potrivi mult mai bine după finalizare ultimului mandat la Cotroceni, în 2024, când se refac jocurile la nivelul UE prin alegerile europarlamentare care se vor desfășura tot atunci.
