Președintele formațiunii, Kelemen Hunor, a declarat că UDMR este pregătită să intre „mâine” la guvernare, dacă se formează o coaliție largă. Detalii? Nu chiar. Soluții? Se mai discută. Direcție? Vedem pe parcurs.
Declarațiile lui Kelemen Hunor nu lasă loc de dubii: UDMR nu refuză nimic, dar nici nu propune ceva clar. Invocă nevoia unui „acord politic foarte detaliat”, dar evită să spună ce anume ar include acest acord – în afară de idei vagi despre fiscalitate și „reforma statului”. Cu alte cuvinte, un plan de guvernare în care mai important decât ce faci e ce promiți că nu faci.
Cea mai bizară propunere vine odată cu ideea unei coaliții extinse: PSD, PNL, USR, UDMR, Minorități – practic, tot spectrul politic. O rețetă sigură nu pentru stabilitate, ci pentru imobilism politic total, unde toți trag în direcții opuse și nimeni nu-și asumă nimic.
Deși se declară „gata de guvernare”, UDMR transmite că discuțiile vor dura. Mult. Săptămâni, poate luni. Fiscalitate, politică, calendar de „corecții”. Nimic clar, nimic concret. Doar „dorință și hotărâre”. Când partidele ajung să promită că vor avea un plan mai târziu, e clar că prioritatea nu e guvernarea, ci poziționarea.
UDMR s-a specializat în a spune „da” oricărei formule de guvernare, cu condiția să nu fie nevoie să decidă ceva concret. Cu o atitudine de „suntem aici dacă aveți nevoie, dar nu ne cereți soluții prea clare”, formațiunea condusă de Kelemen Hunor pare mai degrabă interesată de păstrarea unei influențe negociabile decât de reforme autentice. Într-o perioadă în care România are nevoie de claritate, UDMR oferă… prezență discretă și promisiuni elastice.
Dacă se va forma guvernul multicolor propus de Hunor, românii vor avea parte, din nou, de o conducere în care toată lumea guvernează, dar nimeni nu răspunde. Iar UDMR, ca de obicei, va fi acolo – la masă, nu neapărat și la treabă.
