Privatizăm ce merge bine, falimentăm ce e strategic. România sub guvernarea Bolojan
Mantra guvernanților: „Companiile de stat sunt pe pierdere, deci trebuie privatizate!”
Este lozinca repetată obsesiv de politicienii aflați astăzi la putere, deși cifrele demonstrează contrariul. Dincolo de companiile locale de salubritate sau de transport urban care depind de subvenții, marile companii energetice de stat – Hidroelectrica și Nuclearelectrica – sunt adevărate motoare de profit. Cu toate acestea, exact ele au ajuns ținta „reformei” guvernului condus de Ilie Bolojan și a ministrului economiei de la USR, Miruță.
Hidroelectrica și Nuclearelectrica – campioane la profit, dar scoase la mezat
- Hidroelectrica a avut în 2024 venituri de 10 miliarde de lei și profit net de 4,7 miliarde de lei, cu o marjă de 47%.
- Nuclearelectrica a raportat venituri de 5,1 miliarde de lei și profit de 1,9 miliarde, marjă de 37%.
Prin comparație, giganți privați precum Carrefour România sau OMV Petrom au raportat marje de profit infime: 1,4% respectiv 2,8%. Cu alte cuvinte, statul român face bani serioși acolo unde piața privată abia supraviețuiește. Și totuși, companiile profitabile devin primele candidate la vânzare.
Privatizări fără logică economică
Ce legătură are pierderea CFR-ului cu vânzarea Hidroelectrica? Niciuna. Ce rezolvă privatizarea Nuclearelectrica în timp ce Metrorex sau STB merg pe subvenții? Absolut nimic. Doar creează oportunități pentru „investitori strategici” să pună mâna pe cele mai profitabile active din România.
Jurnalistul Patrick André de Hillerin remarca ironic acest nonsens:
„CFR este pe pierdere? Atunci trebuie să privatizăm Hidroelectrica! Companiile locale de strâns gunoiul nu au profit? Atunci să vindem Nuclearelectrica! Este logica absurdă a guvernanților care se folosesc de eșecurile unor companii mici pentru a justifica vânzarea celor mai mari surse de venit la buget.”
Energia – domeniu strategic sacrificat pentru „mărunțiș”
Hidroelectrica și Nuclearelectrica produc împreună aproape jumătate din energia României. Dacă Hidroelectrica ar funcționa la întreaga capacitate instalată, în unele zile n-ar mai fi nevoie nici de reactoarele nucleare pentru acoperirea consumului național.
În loc să păstreze controlul asupra unor companii strategice și să folosească profiturile pentru dezvoltare, guvernul preferă să încaseze rapid câteva miliarde prin vânzarea de pachete de acțiuni – bani care vor dispărea imediat în cheltuieli curente sau achiziții militare second-hand.
Bolojan – un trecut care spune multe
Modelul este deja testat de premier pe vremea când era președintele CJ Bihor. Atunci, Ilie Bolojan a decis să subvenționeze cu bani publici companii aeriene străine – LOT și HiSky – în dauna companiei naționale TAROM. În consecință, TAROM, care opera pe piață fără subvenții, a fost scos de pe ruta București–Oradea, iar contribuabilii bihoreni au plătit curse cu avioane aproape goale, adaptate programului personal al președintelui CJ.
Un atac intern mai periculos decât „atacurile hibride”
În timp ce oficialii guvernului vorbesc obsesiv despre „război hibrid” și amenințări externe, România este vulnerabilizată chiar din interior. Vânzarea companiilor strategice nu înseamnă doar pierderea unor surse masive de venit, ci și cedarea controlului asupra unor resurse vitale – energie, gaze, infrastructură.
„România n-a fost niciodată mai atacată din interior cum este astăzi”, notează de Hillerin. Și are dreptate: guvernul care ar trebui să apere interesul public acționează exact împotriva acestuia, punând pe tavă celor din afară cele mai profitabile și mai importante companii ale statului.
Privatizarea Hidroelectrica, Nuclearelectrica și a altor companii strategice nu este o soluție economică, ci o trădare a interesului național. În loc să întărească statul și să asigure resursele pentru investiții și dezvoltare, guvernul Bolojan și aliații săi politici transformă România într-o țară vulnerabilă, dependentă de companii străine și incapabilă să-și mai gestioneze resursele proprii.
