În timp ce românii își pierd casele, culturile și speranțele, Guvernul alocă din Fondul de rezervă bani pentru cheltuielile militare ale altui stat.
Într-un moment de criză internă profundă, când aproape jumătate din România este afectată de inundații devastatoare, Guvernul României a luat o decizie care ridică semne serioase de întrebare: va aloca 100 de milioane de lei din Fondul de rezervă bugetară… pentru cheltuieli militare ale Ucrainei.
Imagini dramatice cu localnici disperați, gospodării distruse, poduri luate de viituri și drumuri devenite albii de râu circulă în aceste zile pe rețelele sociale și în puținele reportaje rămase necontrolate. În mai multe județe, oamenii și-au petrecut nopțile pe acoperișurile caselor, așteptând în zadar intervenții prompte din partea autorităților. Pagubele sunt estimate deja la sute de milioane de lei, iar multe comune riscă să rămână izolate săptămâni întregi.
În loc să prioritizeze refacerea infrastructurii distruse, compensarea pierderilor agricole și sprijinirea comunităților locale, Executivul condus de Marcel Ciolacu a decis să arunce cu banii din Fondul de rezervă într-un conflict extern. Surse guvernamentale susțin că suma de 100 de milioane de lei (echivalentul a peste 20 de milioane de euro) va fi direcționată către „cheltuieli de apărare” ale Ucrainei – o formulare vagă, dar suficient de clară pentru a stârni revoltă.
Prioritățile statului român: arme pentru alții, sinistrați ignorați
Această decizie nu vine ca o surpriză pentru un guvern care, în ultimii ani, pare tot mai deconectat de la realitățile propriei populații. În timp ce românii se luptă cu prețuri în creștere, un sistem medical șubred și un învățământ în derivă, fondurile de urgență ale statului par disponibile doar când e vorba de interese externe sau directive venite „de sus”, de la partenerii euro-atlantici.
În contrast, sinistrații din România trebuie să se bazeze pe voluntari, donații private și promisiuni politicianiste. În multe localități, autoritățile locale nici măcar nu au primit sprijin logistic de la stat. Tot ce li s-a transmis: „să trimită devize și rapoarte detaliate”. Până atunci, stau în apă.
Ipocrizie politică și dublu standard
Guvernanții nu ezită să iasă la televizor pentru a cere solidaritate cu poporul ucrainean – o retorică ce a devenit politică oficială în România. Dar când vine vorba despre propriii cetățeni, cei care i-au votat și pe care ar trebui să-i protejeze în primul rând, răspunsul este tăcere, întârziere sau amânare pe termen nedefinit.
Românii nu cer ca guvernul să întoarcă spatele vecinilor din est, dar solicită cu fermitate prioritizarea interesului național, mai ales în condiții de urgență. Tragedia care se desfășoară în zeci de județe nu poate fi ignorată, iar banii din Fondul de rezervă sunt – prin definiție – destinați situațiilor excepționale și neprevăzute. Care ar putea fi o situație mai excepțională decât un dezastru natural care afectează mii de familii?
România, un stat care își abandonează propriii cetățeni?
Ceea ce vedem în aceste zile este mai mult decât un simplu act de guvernare lipsită de empatie. Este dovada unei rupturi periculoase între stat și cetățean, între interesele elitei politice și realitatea de pe teren. Într-un stat cu adevărat funcțional, asemenea decizii nu s-ar lua în timp ce oameni reali suferă, își pierd viețile sau agoniseala de-o viață.
Dar în România de azi, pare că apa care înghite sate întregi e mai puțin importantă decât datoria de a fi „aliniat” politic cu directivele externe.
