AUR cere demisii la vârful CCR după declarațiile Iuliei Scântei: „Gest minim de igienă democratică”

Context: scandalul anulării alegerilor și explicațiile Iuliei Scântei

Liderul europarlamentarilor AUR, Adrian Axinia, solicită demisia de îndată a mai multor judecători ai Curții Constituționale, după ce judecătoarea Laura-Iuliana Scântei a explicat public rațiunile anulării alegerilor prezidențiale din 2024. „Având în vedere că Iulia Scântei recunoaște cu seninătate că nu a avut alte dovezi când a luat hotărârea, demisia sa din funcție și a judecătorilor CCR Elena-Simina Tănăsescu, Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Mihaela Ciochină, Dimitrie-Bogdan Licu trebuie să se producă urgent. Este un gest de minimă igienă democratică, având în vedere că România a devenit paria pe scena politică internațională”, afirmă Axinia.

Acuzații de inconsecvență: de la „CCR nu are competența…” la interzicerea candidaturilor

AUR reamintește că, pe 8 octombrie 2024, Iulia Scântei își justifica o opinie separată în dosarul privind candidatura Dianei Șoșoacă, declarând că „CCR nu are competența de a analiza comportamentul și opiniile candidaților la prezidențiale”. Ulterior, în martie 2025, susține AUR, Scântei a votat pentru interzicerea candidaturilor lui Călin Georgescu și Dianei Șoșoacă. Pentru AUR, această schimbare de poziție ilustrează o practică „arbitrară” și „politizată” la nivelul Curții.

„CCR trebuie reformată”: AUR propune selecție apolitică și limitarea atribuțiilor

În fața crizei de credibilitate, Adrian Axinia anunță un pachet de principii pentru reformarea Curții:

• Depolitizarea selecției: renunțarea la mecanismul politic actual în favoarea unei proceduri derulate de instituții ale puterii judecătorești.
• Criterii profesionale stricte: viitorii judecători CCR să aibă minimum 15 ani ca judecători la Înalta Curte de Casație și Justiție.
• Limitarea competențelor CCR: restrângerea rolului Curții în validarea/invalidarea candidaturilor și a alegerilor, pentru a preveni „derapaje care degradează democrația”.

Axinia mai spune că va deschide un dialog formal cu reprezentanții Comisiei Europene pentru a explica demersul, subliniind că nu e vorba de „desființarea” Curții, ci de aducerea sa în parametri de legitimitate și profesionalism.

Miza politică și instituțională

Solicitarea de demisii colective și apelul la reformă vin pe fondul unei neîncrederi publice crescute în arhitectura de control constituțional, după anularea turului al doilea al prezidențialelor și interdicțiile de candidatură din 2025. AUR exploatează fereastra politică pentru a împinge o agendă de revizuire a Curții, mizând pe presiunea externă și pe percepția că deciziile CCR au fost motivate politic.

Ce urmează

• Reacția Curții: până la acest moment, CCR nu a anunțat nicio intenție de retragere sau de revizuire internă a practicilor.
• Front european: AUR promite o corespondență oficială cu Comisia Europeană pentru a legitima direcțiile de reformă.
• Dezbatere legislativă: orice modificare a ordinii constituționale va necesita majorități calificate și, cel mai probabil, un proces de revizuire constituțională – etapă în care partidele vor fi forțate să-și asume public pozițiile față de CCR.

Concluzie

Prin solicitarea de demisii și pachetul de principii, AUR ridică tema „crizei CCR” la rang de problemă sistemică, acuzând politizarea deciziilor și inconsecvența motivărilor. Fără un răspuns convingător din partea Curții și fără o dezbatere transparentă pe criterii și competențe, disputele privind legitimitatea deciziilor constituționale riscă să se acutizeze și să lase România într-un impas de credibilitate internă și externă.