În goana disperată de a demonstra leadership în fața aliaților europeni, administrația Biden a făcut ceea ce niciun președinte american nu și-a permis până acum: a subțiat periculos capacitățile strategice ale SUA, trimițând în Ucraina cantități record de armament, muniție și echipamente, fără o strategie clară de încheiere a conflictului sau o viziune pentru reconstrucția stocurilor interne.
Aflat recent într-o deplasare electorală, președintele Donald Trump a spus clar ceea ce Pentagonul și presa de sistem evită să recunoască: „Biden ne-a golit întreaga țară oferindu-le arme, iar noi trebuie să ne asigurăm că avem suficiente pentru noi”. Este o constatare care capătă tot mai multă greutate, pe măsură ce datele ies la iveală.
Stocuri militare la limită, într-un context geopolitic tot mai tensionat
Potrivit rapoartelor oficiale, SUA au furnizat Ucrainei peste 80 de miliarde de dolari în ajutor militar în mai puțin de trei ani, incluzând:
- mii de rachete Javelin și Stinger,
- sisteme HIMARS,
- muniție de artilerie de 155 mm,
- drone de atac și vehicule blindate,
- sisteme Patriot și interceptori valoroși din rezervele strategice.
Rezultatul? Stocurile armatei americane au fost serios diminuate, iar reconstituirea lor se lovește de întârzieri de producție, capacitate industrială limitată și prețuri explozive. Pentagonul a fost nevoit să recunoască, recent, că anumite livrări au fost suspendate, întrucât „evaluările capacităților interne” indică riscuri pentru siguranța națională.
Biden oferă arme, China și Iranul zâmbesc
Ironia amară este că, în timp ce arsenalul SUA se golește, adversarii strategici profită:
- China își intensifică manevrele militare în jurul Taiwanului.
- Iranul avansează în programul nuclear și destabilizează regiunea.
- Rusia nu dă niciun semn că renunță la obiectivele sale în Ucraina, în ciuda ajutorului masiv acordat Kievului.
Cu alte cuvinte, Biden a livrat arme, dar nu a obținut pacea. Nici victoria. Doar riscuri mai mari pentru SUA.
Trump: „Trebuie să ne protejăm propriile interese”
În contrast, președintele Trump – revenit la Casa Albă pe un val de sprijin popular – își asumă o viziune diferită: America mai întâi, securitatea națională pe primul loc. Deși afirmă că „lucrăm cu Ucraina și încercăm să-i ajutăm”, Trump a subliniat că prioritatea sa este ca Statele Unite să nu fie expuse militar, economic sau strategic.
Totodată, Trump a avut o convorbire „lungă” cu Vladimir Putin, despre care a spus că „nu a dus la niciun progres”, dar a promis că războiul poate fi oprit „rapid”. Între timp, liderul de la Kremlin a reiterat că Moscova nu va renunța la obiectivele sale – ceea ce ridică și mai multe semne de întrebare asupra eficienței strategiei Biden de a „împinge Rusia” fără un plan de ieșire.
O administrație care a sacrificat echilibrul intern pe altarul unei ambiții externe
În mod clar, administrația Biden nu a știut să echilibreze sprijinul pentru Ucraina cu nevoile reale de apărare ale SUA. A trimis arme fără plafon, a semnat cecuri în alb, a făcut promisiuni fără acoperire. Astăzi, Pentagonul anunță „evaluări” și „pauze”, iar experții avertizează că, în caz de conflict major – în Pacific sau Orientul Mijlociu – Statele Unite ar putea fi nepregătite.
Așadar, cine va răspunde dacă America va fi prinsă pe picior greșit?
