Sub masca activismului de mediu și a sloganurilor despre salvarea râurilor, ONG-ul Declic și fondatoarea sa, Roxana Pencea Brădățan, par să fi orchestrat o campanie de influență cu beneficii directe într-un domeniu strategic – energia electrică. O investigație publicată de Lumea Politică ridică semne grave de întrebare privind un posibil conflict de interese între activismul ecologist și afacerile din energie.
Blocarea hidrocentralelor, un paravan convenabil
Încă din 2019, Declic a lansat o campanie agresivă împotriva modificărilor legislative care ar fi permis declararea hidrocentralelor ca obiective de interes public. Sub acoperirea protecției mediului, ONG-ul s-a poziționat vehement împotriva producției de energie verde prin mijloace hidroenergetice, cerând inclusiv excluderea acestor proiecte din Planul Național de Redresare și Reziliență.
În realitate, aceste acțiuni aveau loc în paralel cu extinderea intereselor fondatoarei Declic în zona energiei comerciale.
De la ONG la energie: drumul ascuns al Roxanei Brădățan
La doar o lună după ce Declic relansa campania „Stop hidrocentralelor”, Roxana Pencea Brădățan a fost numită, în martie 2021, în Consiliul de Administrație al COOPERATIVADEENERGIE.RO – S.C.E.R.L., un furnizor de energie electrică care avea deja interese comerciale clare.
În acel moment, ONG-ul condus de Brădățan cerea Guvernului să „oprească finanțările pentru proiecte hidroenergetice”, în timp ce firma în care aceasta activa își pregătea expansiunea în domeniul energetic, inclusiv prin achiziția Apuron Energy – furnizorul de energie al Aeroportului Internațional Mihail Kogălniceanu.
Cine are de câștigat dacă hidrocentralele sunt blocate? Evident, jucătorii care vor să domine piața prin alte surse de energie și contracte preluate în lipsa unei competiții transparente.
O tranzacție dubioasă și o firmă fără activitate
Conform datelor financiare, COOPERATIVADEENERGIE.RO avea în 2020 active de doar 1,7 milioane lei și nu înregistrase nicio cifră de afaceri. Cu toate acestea, în mai 2021 a reușit preluarea Apuron Energy, companie cu rulaj anual de peste 20 de milioane de lei. Deși pare o performanță spectaculoasă, realitatea ridică suspiciuni privind sursele reale ale finanțării și oportunitatea tranzacției.
Cum poate o firmă cu rulaj zero și un singur angajat să cumpere o companie cu cifre solide și contracte importante, fără să trezească interesul instituțiilor de control?
Activism cu mascote, afaceri cu milioane
În timp ce un castor costum defila prin Parlament în 2020, simbolizând opoziția față de baraje și hidrocentrale, în culise se puneau bazele unor mutări financiare profitabile. Coincidența dintre campaniile Declic și ascensiunea firmei COOPERATIVADEENERGIE.RO este prea flagrantă pentru a fi ignorată.
Mai mult, în aprilie 2021, Declic cerea Guvernului eliminarea tuturor proiectelor hidroenergetice din PNRR, în timp ce fondatoarea ONG-ului era activ membru în conducerea unei companii ce ar fi putut profita direct de stoparea acestora.
Demisii simbolice, interese persistente
Brădățan și-a anunțat ieșirea din Consiliul de Administrație în iulie 2021, cu o zi înainte de lansarea unei noi campanii Declic împotriva hidrocentralelor. Mandatul său s-a încheiat abia în august, iar între timp firma la care activa deja preluase un jucător important din energie.
Rețea de influență: ONG-uri, activiști și foști consilieri guvernamentali
Printre fondatorii Cooperativei de Energie se regăsesc:
- Andrei Coșuleanu – activist de mediu și președinte al Act for Tomorrow
- Andrei Mihai Ilaș – analist Declic și Greenpeace
- Murafa-Benga Corina-Andreea – fost lobbyst OMV și consilier în Ministerul Energiei
- Ioan Dinu Drog – avocat în casa de avocatură a lui Valeriu Stoica
Această rețea de conexiuni între ONG-uri, consultanți de mediu și afaceriști din energie conturează un mecanism subtil de influențare a politicilor publice, în beneficiul unor interese comerciale bine mascate în discurs ecologist.
Ecologia de fațadă, afacerile din spate
În timp ce opinia publică era manipulată cu petiții, mascotă de castor și lozinci despre salvarea râurilor, în spatele cortinei se derulau manevre financiare și strategii comerciale. Roxana Pencea Brădățan, simbolul activismului ecologist în România, s-a dovedit a fi și o actantă discretă în jocurile din piața energiei.
În lipsa unui răspuns oficial din partea Declic, suspiciunea persistă: a fost oprirea hidrocentralelor o convingere ecologistă sinceră sau o campanie menită să asigure avantaje pentru o companie privată din domeniul energetic?
Când activismul devine afacere, iar ecologia – pretext, opinia publică are dreptul să ceară răspunsuri. Iar statul, să le obțină.
