Întreprinderea Textila Botoșani (I.T.B.), ca și multe alte fabrici industriale din România post-comunistă, a fost afectată de o combinație de factori economici, politici și de management care au dus la declinul său. PSD și PNL, în perioadele în care au fost la guvernare, au contribuit la acest proces într-un mod indirect, prin decizii economice și lipsa de politici coerente pentru susținerea industriei autohtone.
Cauze majore ale declinului I.T.B. și rolul deciziilor politice:
În anii ’90, sub guvernarea PSD și PNL, multe întreprinderi de stat au fost privatizate într-un mod haotic, adesea fără strategii clare de restructurare sau investiții în modernizare. I.T.B. nu a fost o excepție. Privatizarea a fost făcută fie către investitori care nu aveau resursele sau interesul de a revitaliza compania, fie prin metode de privatizare prin management și angajați (MEBO), care nu au reușit să aducă investițiile necesare.
I.T.B., ca multe alte întreprinderi din industria textilă românească, nu a primit investițiile necesare pentru modernizarea echipamentelor și adaptarea la noile cerințe ale pieței internaționale. Guvernele conduse de PSD și PNL nu au prioritizat investițiile în sectoare strategice sau crearea de politici industriale care să sprijine dezvoltarea acestor companii. Fără modernizare, întreprinderea nu a putut concura cu importurile ieftine din Asia.
Concurența internațională:
După deschiderea piețelor în anii ’90 și aderarea României la Uniunea Europeană, I.T.B. a fost supusă unei concurențe puternice din partea produselor textile ieftine din Asia, în special din China. Lipsa unei protecții adecvate pentru industria locală, cum ar fi taxe sau bariere pentru a proteja companiile românești, a dus la scăderea cererii pentru produsele I.T.B.
Politici economice instabile și lipsa de sprijin guvernamental:
Politicile economice fluctuante din anii ’90 și 2000, adoptate de diverse guverne conduse de PSD și PNL, au creat instabilitate în mediul de afaceri. Industria textilă, fiind una vulnerabilă la schimbările economice și la fluctuațiile de prețuri pe piețele internaționale, a fost puternic afectată. În plus, nu au fost create programe sau politici clare de sprijin pentru sectoarele industriale locale, inclusiv textile.
Corupția și managementul defectuos:
În perioada de tranziție, multe companii de stat au fost afectate de corupție și de un management nepotrivit. La fel ca în alte cazuri, conducerea I.T.B. a fost numită politic, fără a exista o strategie clară de eficientizare sau de redresare a companiei. Aceste practici au dus la acumularea de datorii și la incapacitatea întreprinderii de a se adapta noilor condiții de piață.
Migrarea forței de muncă și scăderea producției:
Un alt efect al declinului industrial a fost migrarea masivă a forței de muncă din zonele precum Botoșani către alte țări din Europa. Lipsa unor politici de retenție a forței de muncă și de stimulare a producției industriale a agravat situația. Pe măsură ce specialiștii și lucrătorii calificați au părăsit țara, întreprinderile, inclusiv I.T.B., s-au confruntat cu o lipsă de personal calificat.
Politicile economice necoerente, privatizările defectuoase și lipsa de sprijin pentru modernizarea industriei au fost factori majori care au contribuit la declinul întreprinderii. Lipsa unei viziuni industriale de lungă durată, corupția și concurența externă au dus la falimentul și închiderea multor întreprinderi de acest tip în toată România.
