Rapoartele Institutului Național de Statistică (INS) spulberă toate declarațiile guvernanților cu privire la situația energetică din România. Este al treilea an consecutiv în care România nu reușește să-și producă singură electricitatea pe care o consumă, la un preț competitiv, în ciuda unuia din cele mai bune mixuri energetice din UE.
În tabelul de mai jos, se poate vedea evoluția consumului în economie, în iluminatul public și în gospodăriile populației; precum și balanța import/export.
România a ratat șansa de a se confrunta cu criza energetică de pe poziția favorabilă a unui mix energetic echilibrat de producție și a unui grad ridicat de independență energetică în rândul statelor UE.
„Un model de piață a energiei funcțional ar fi poziționat prețurile energetice din România cu cel puțin 30% sub mediile europene, dacă ar fi profitat de gradul redus de dependență de sursele externe (printre cele mai mici 3 din UE)”
Deși, în general, scumpirea gazelor a dus la revenirea generală a apetenței pentru cărbune în producția de electricitate din 2021, ponderea acestuia în total producție este sensibil mai mică decât în 2019 în România. Împreună cu gazele ponderea a fost de 37,6% în 2021, față de 40,1% în 2019.
Explicația poate fi găsită la Complexul Energetic Oltenia, care produce mai puțin pentru a-și ușura povara achiziției de certificate de emisii în condițiile restructurării, care va duce la oprirea capacităților de cărbune până în 2030.
În schimb, ponderea hidrocentralelor a crescut cu aproape 3 puncte procentuale până la 29,2% din total producție și, marginal, și cea a eolienelor, până la 19,1%.
Bulgaria a devenit cel mai mare exportator de electricitate în România, anul trecut, devansând Ucraina și Ungaria – potrivit unui raport al Transelectrica (TEL), operatorul sistemului național energetic și de transport.
