Industria românească a zahărului, cândva un pilon important al agriculturii și procesării alimentare, a ajuns în 2025 pe marginea prăpastiei. Cu doar două fabrici locale rămase în funcțiune și o cifră de afaceri totală sub un miliard de lei – cu 20% mai mică decât anul anterior – sectorul pare condamnat la dispariție.
Cel mai mare jucător, Agrana România, controlat de austrieci, a înregistrat o scădere de 1,4 ori a rulajului, ajungând la 831,7 milioane lei. În ciuda unui profit timid de 2,7 milioane lei, pierderile din anii trecuți și închiderea fabricii din Buzău – „temporar” – trag un semnal de alarmă privind sustenabilitatea afacerii.
Pe lângă Agrana, doar Fabrica de Zahăr Premium Luduș a mai funcționat. Controlată de antreprenoarea Mihaela Neagu, unitatea și-a triplat afacerile față de 2023, dar a trecut pe pierdere: 17,3 milioane lei minus, față de un profit record cu un an în urmă. Producția s-a reluat abia în septembrie 2023, după o perioadă de incertitudine și lipsă de susținere din partea statului.
Fabrica Bod SA, deținută tot de Neagu, rămâne închisă. Lipsa materiei prime (sfeclă de zahăr) și lipsa unei strategii coerente din partea autorităților au condamnat și această unitate istorică la abandon.
În paralel, costurile de producție au crescut, războiul din Ucraina a dat peste cap lanțurile de aprovizionare, iar piața internă a fost sufocată de importuri ieftine de zahăr alb din Ucraina. România a ajuns astfel o piață de desfacere pentru marfă externă, în timp ce producătorii locali mor cu zile.
Date cheie:
- Contracte încheiate în 2024: doar 22.800 ha (Agrana: 14.000, Luduș: 8.800)
- Zahăr produs de grupul Agrana în România și Bosnia în 2024/2025: 73.000 tone (față de 286.000 tone anterior)
- Număr total angajați grup Agrana în România: 431
- Zahăr produs în România: tot mai puțin, tot mai scump
În lipsa unei strategii naționale pentru procesarea agricolă, fără protejarea pieței interne și cu importuri necontrolate din Ucraina, industria zahărului din România moare în tăcere. Iar statul român asistă pasiv, cu mâinile în buzunare, în timp ce fermele se închid, fabricile se vând și zahărul… se topește.
