De la Doi la Patru: România, Țara Personajelor de Lux pe Banii Publici
O țară care plătește privilegii, nu reforme
În urmă cu câțiva ani, doar două personaje cheie din stat aveau libertatea și resursele de a se plimba prin lume, însoțiți de suite, pe cheltuiala cetățenilor. Acum, am ajuns la patru astfel de figuri, fiecare cu bugete opace, avioane private și zero transparență. Într-o țară în care spitalele încă ard, școlile au toalete în curte, iar bătrânii își împart medicamentele pentru că nu le ajung pensiile, elitele politice și administrative își cresc privilegiile într-o liniște suspectă.
Klaus Iohannis – Președintele turismului oficial
Fostul președinte Klaus Iohannis a fost, poate, cel mai vizibil exemplu al acestei tendințe. A transformat mandatul prezidențial într-un lung șir de vizite externe cu scopuri deseori neclare, dar întotdeauna bine acoperite de bugetul public. Cheltuielile pentru deplasările sale au rămas ani la rând ascunse de ochii presei, sub pretextul “interesului național”.
Ce a adus înapoi în țară după acele vizite? Foarte puține rezultate concrete. România nu a fost mai bine reprezentată, iar problemele interne s-au agravat în lipsa unui lider activ și implicat.
Nicușor Dan – Tehnocratul care a învățat repede jocul puterii
Actualul președinte (în acest scenariu ipotetic), Nicușor Dan, cândva perceput ca un outsider al politicii, a preluat rapid obiceiurile predecesorului său. Ceea ce părea a fi un mandat pentru reformă, transparență și eficiență s-a transformat, treptat, într-un alt episod de distanțare de realitatea cetățeanului de rând.
Deplasările externe, participările la summituri costisitoare și refuzul de a justifica bugetele administrației prezidențiale sunt semne clare că „sistemul” l-a înghițit. Sub pretextul „interesului strategic” sau al „diplomației active”, actualul președinte a reușit să evite întrebările incomode legate de cheltuieli și rezultate.
Cine sunt ceilalți doi?
Pe lângă președinte, mai avem două figuri care pot cheltui bani publici cu larghețe și fără prea multe explicații: președintele Senatului și cel al Camerei Deputaților. Aceste funcții, deși nu par în prim-planul puterii executive, beneficiază de privilegii similare. Vizite externe, avioane de stat, diurne, echipe de consilieri și pază — totul suportat de contribuabil, fără ca opinia publică să primească un bilanț clar al eficienței acestor „activități oficiale”.
Lipsa de transparență, boala cronică a statului român
Este clar că nu numărul celor care beneficiază de bani publici e problema în sine, ci lipsa totală de transparență și responsabilitate. Când parlamentarii cer sporuri pentru “muncă grea”, când președintele pleacă des fără a explica clar ce a obținut în schimbul cheltuielilor, iar guvernanții trimit delegații întregi la conferințe în Dubai, vorbim de un model sistemic de risipă.
România reală: subfinanțată, dar cu lideri de lux
În timp ce un copil învață la lumina telefonului într-un sat fără electricitate, liderii țării aleg să investească în imagine, protocoale și călătorii. Nu în spitale, nu în școli, nu în infrastructură.
Ce ne arată acest lucru? Că România este condusă nu pentru cetățean, ci pentru confortul celor puțini și privilegiați. De la doi la patru, numărul personajelor care pot dispune de resurse fără control public a crescut. Dar transparența, responsabilitatea și rezultatele au rămas constante: inexistente.
