
„Ușor” pentru români, dar realitatea e dură
Premierul Bolojan a afirmat că, deși majorarea TVA ar crește prețurile consumatorilor, aceasta este o cale rapidă de a crește veniturile bugetare „fără să intri direct în buzunarul unui om”. Potrivit lui, dacă nu ar fi recurs la această soluție, România ar fi riscat o retrogradare a ratingului și ar fi plătit dobânzi și mai mari pentru împrumuturi .
Totuși, atenționările privind „pagubele incomparabil mai mari” dacă s-ar fi abandonat această variantă trebuie luate în context – în timpul negocierilor cu piețele și Comisia Europeană, opțiunea creșterii TVA a părut singura acceptabilă.
Cine plătește cu adevărat
Creșterea TVA de la 19% la 21% (cu cota redusă de 11% pentru alimente, medicamente, cărți, HORECA etc.) este o măsură regressive: fiecare consumator plătește mai mult pentru bunuri și servicii, iar impactul este resimțit mai dur de către cele mai vulnerabile categorii.
Date din sondaje confirmă acest risc: 41% dintre români consideră că impactul pachetului fiscal asupra familiei lor este „foarte mare”, iar 37% îl evaluează ca fiind „mare”.
Un calcul contestabil al poverii
Argumentul lui Bolojan – „îi afectează ușor pe oameni” – contrastează cu cifrele sondajelor. Mai mult, realități precum creșterea accizelor la combustibili, alcool și tutun – toate incluse în același pachet – adaugă presiune asupra facturilor gospodăriilor.
Pe termen lung, dacă inițiativele structurale (reforme în companii de stat sau digitalizarea ANAF) nu livrează venituri suplimentare, povara revine în totalitate pe consumatori.
Un compromis discutabil
Lansat ca un exercițiu pragmatic pentru stabilizarea economică, pachetul adoptat de guvern pune responsabilitatea, în mare parte, pe umerii românilor prin taxe indirecte. Motivarea de evitare a unei retrogradări nu justifică complet alegerea unei opțiuni care, potrivit sondajelor, nu e fără cost social.