Premierul Ilie Bolojan justifică tăierea burselor pentru elevi și studenți prin faptul că „nu poți crește de 25 de ori suma în trei ani”. În realitate, tăierile lovesc direct în copiii din familiile sărace și în elevii merituoși, în timp ce găurile negre ale companiilor de stat și privilegiile clientelei politice rămân neatinse.
În loc să își asume o reformă reală – tăierea pensiilor speciale, stoparea risipei din administrație, eliminarea sinecurilor –, guvernul lovește exact acolo unde doare mai mult: în educație, în viitorul unei generații întregi.
Bolojan se laudă că a redus posturile plătite cu ora și normele reduse ale directorilor și inspectorilor, dar adevărata economie este obținută prin tăierea burselor care asigurau șansa la educație pentru peste 1,4 milioane de elevi.
În timp ce alte state europene cresc sprijinul pentru elevi și studenți, România lui Bolojan face exact invers: le ia banii copiilor ca să acopere datoriile statului. Dobânzile „cât o autostradă spre Moldova”, invocate de premier, nu sunt rezultatul burselor pentru elevi, ci al prostiei și corupției politicienilor care au îndatorat țara fără limite.
”Luau 62 la sută, deci 1,4 milioane, iar nivelul burselor totale ajunsese la aproape un miliard de euro, 4.7 miliarde lei. Ori nu este posibil, nu poţi să creşti în trei ani de 25 de ori suma de burse. Sau să acorzi burse inclusiv pe perioada de vară, de exemplu, studenţilor, pentru că nu se acordă nicăieri. Nu mai puteam să ducem aceste cheltuieli cât timp nu aveam aceşti bani. Nu eram pe excedente bugetare, nu era o situaţie deosebită ca să spunem «da, ne putem permite». Şi eu aş fi dorit să dăm burse la toată lumea dacă se poate. Dar iei banii aceia împrumut şi pentru ei plăteşti dobânzi mari, an de an. Gândiţi-vă că doar dobânzile înseamnă, practic, o autostradă spre Moldova într-un an”, a adăugat premierul Ilie Bolojan.
Concluzia e simplă: guvernul nu are bani pentru burse, dar are pentru dobânzi, pensii speciale și contracte cu dedicație. Elevii și studenții sunt sacrificați pe altarul austerității, în timp ce mafia de partid continuă să prospere.
