Executivul discută crearea unui fond de solidaritate pentru primăriile fără capacitate reală de autofinanțare. Oficial, măsura ar sprijini localitățile vulnerabile. Neoficial, este încă o redistribuire forțată a resurselor, într-un buget deja sufocat.
Fondul ar urma să fie alimentat din sumele provenite din impozitul pe venit și TVA, adică exact din fondurile de echilibrare destinate autorităților locale. Primăriile ar primi, ca și anul trecut, 63% din aceste sume – însă o parte ar fi redirecționată către noul mecanism „de solidaritate”.
Plafon strâns, presiuni politice
Ministerul Finanțelor ar avea un plafon maxim de 1,5 miliarde lei pentru măsurile cerute de Partidul Social Democrat. În paralel, se discută un miliard suplimentar pentru programele derulate prin Ministerul Dezvoltării, în special pentru „Anghel Saligny” și PNDL.
Pe hârtie, banii merg către infrastructură de bază: apă, canalizare, drumuri, gaze. În realitate, negocierile bugetare sunt tensionate, iar marja fiscală este limitată.
Taxe locale mai mari, dependență mai mare
Primăriile ar putea primi miliarde în plus din majorări de taxe și impozite locale. Cu alte cuvinte, cetățenii plătesc mai mult, iar statul central redistribuie mai mult.
Fondul de solidaritate sună generos. Dar într-un an cu constrângeri fiscale severe, el riscă să devină o competiție pentru resurse insuficiente, amplificând tensiunile dintre Guvern și administrațiile locale.
