Ce prevede propunerea
- Cumpărare/vânzare autoturism:
- va fi necesar un certificat fiscal care atestă că toate taxele locale (impozit pe clădiri, terenuri, rovinietă, amenzi de parcare etc.) sunt achitate.
- obligația se aplică atât la vânzare, cât și la cumpărare .
- Autorizație de construire:
- va fi emisă doar dacă solicitantul nu are datorii la bugetul local
- Suspendarea altor plăți sociale:
- statul va putea reține datorii locale din ajutoarele sociale, cu excepția indemnizației de creștere copil și a persoanelor cu dizabilități
Argumentele oficiale
- Fairness fiscal: “Este corect ca nu doar unii cetățeni să-și achite taxele locale” – a spus Cseke Attila
- Scopul este creșterea sustenabilității financiare a autorităților locale, care se confruntă cu dificultăți în acoperirea cheltuielilor de funcționare
Analiză critică
Avantaje
- Reducerea evaziunii: cei care au datorii nu pot face tranzacții importante fără să le achite.
- Venituri locale crescute: fonduri suplimentare pentru primării, fără taxe noi.
Probleme și implicații
- Îngrădirea dreptului la proprietate
– Restricționarea cumpărării unui bun nu pentru criterii de solvabilitate, ci pentru restanțe fiscale, duce spre o formă de condiționare a accesului la piața imobiliară sau auto. - Dinamica socială afectată
– O familie cu datorii minore pentru impozitul pe locuință (să zicem, câteva sute de lei) poate fi împiedicată să-și cumpere o mașină necesară deplasărilor zilnice, deci impact disproporționat asupra situației cotidiene. - Biurocrație crescute, blocaje administrative
– Implică verificări suplimentare la Ghișeul.ro, DGITL-uri, notari – adaugă pași în operațiuni care de multe ori sunt urgente sau necesare rapid. - Inechitate
– Cine avea datorii și vândut anterior un bun nu va trece prin același procedee la cumpărare, deci măsura poate fi percepută ca retroactivă și imprevizibilă.
Măsura de blocare a achiziției de casă sau mașină pentru cei cu datorii locale se înscrie într-o logică de corecție a fiscalizării inegale. În teorie, pare justă și eficientă. În practică, ridică semne de întrebare:
- Unde e linia fină între responsabilizare și blocarea dreptului de proprietate?
- Se riscă penalizarea excesivă a familiilor vulnerabile?
- Suntem pregătiți pentru birocrație adăugată sau întârzierea unor tranzacții urgente?
