Declarația lui Cristian Ghinea – „CSM trebuie scos de sub controlul magistraților” – a produs un șoc în spațiul public și a stârnit un val de reacții critice. Afirmația, considerată de mulți drept un atac direct la independența justiției, pune USR într-o poziție delicată, în contradicție cu propriile principii fondatoare privind statul de drept și anticorupția.
O declarație care contrazice Constituția și principiile europene
Consiliul Superior al Magistraturii este definit constituțional ca „garant al independenței justiției”. În consecință, ideea ca această instituție să fie „scoasă de sub controlul magistraților” a fost interpretată rapid ca o invitație la politizare. Criticii subliniază că astfel de modificări ar transforma CSM într-un mecanism subordonat partidelor, nu profesioniștilor din justiție.
Experți în drept au atras atenția că poziția exprimată de Ghinea reproduce modelul Poloniei, deja sancționat la nivel european, unde consiliul judiciar controlat politic a dus la declanșarea procedurilor de infringement și la suspendarea unor drepturi de vot.
Acuzat că „împachetează populismul într-o poveste emoțională”
Reacțiile publice susțin că, în discursul lui Ghinea, critica magistraților este un pretext pentru a justifica politizarea unei instituții-cheie. Sub o retorică aparent reformatoare, miezul ar fi dorința USR de a prelua controlul asupra CSM prin reprezentanți politici.
„Ghinea ambalează mesajul într-o poveste emoțională, dar esența este alta: o încercare de capturare a justiției”, arată mai multe voci juridice.
Aceste viziuni intră în contradicție frontală cu recomandările Comisiei Europene și ale Consiliului Europei, care cer ca majoritatea membrilor consiliilor judiciare din UE să fie magistrați aleși de colegii lor.
Critici dure: „O prostie juridică” și „o cale sigură spre iliberalism”
În rândul experților, declarația este calificată drept „o prostie juridică” și „noaptea minții în politică”. Specialiștii avertizează că slăbirea rolului magistraților în CSM ar deschide uşa unui control politic abuziv, exact cum s-a întâmplat în Polonia și Ungaria, unde justiția a fost pusă sub influența guvernului.
Unii critici merg și mai departe, afirmând că USR riscă să devină un partid care abandonează tema anticorupției în favoarea unei viziuni anti–stat de drept.
USR, în contradicție cu propria identitate politică
La doar câțiva ani după ce și-a construit identitatea pe sloganuri precum „fără penali în funcții publice” și „independența justiției”, partidul este acuzat acum că promovează exact rețetele pe care le critica odinioară.
„Nu mai e anticorupție, e anti–stat de drept. Nu mai e justiție independentă, e justiție sub partid”, spun vocile care solicită retragerea propunerii.
În lipsa unor clarificări ferme, declarația lui Ghinea riscă să creeze cea mai gravă criză de credibilitate pentru USR de la înființarea sa.
