Copreședintele Alianței pentru Unirea Românilor, George Simion, anunță că se opune categoric vânzări CEC Bank, Portului Constața, Tarom și Aeroportului Otopeni, precum și a altor importante companii de stat pe care premierul Florin Cîțu dorește să le vândă bucată cu bucată.
Cîțu a început pe ascuns procedura pentru vânzarea companiilor de stat
Guvernul PNL-USR-UDMR condus de premierul Florin Citu (foto) le-a pus gând rău marilor companii ale statului român, cum sunt Hidroelectrica, Tarom, Nuclearelectrica, Romgaz, Portul Constanța, Oil Terminal, Poștă Română și Loteria, dar și celor două bănci deținute de stat: CEC Bank și EximBank.
În ședința de miercuri, 6 ianuarie 2021, Executivul a analizat proiectul de lege pentru abrogarea Legii nr. 173/2020 privind unele măsuri pentru protejarea intereselor naționale în activitatea economică.
Legea 173/2020 – interzice privatizările timp de doi ani, că măsură de protecție față de criză COVID-19. Actul normativ – care totuși nu li se aplică privatizărilor deja încheiate – prevede și faptul că în cei doi ani în care legea își va produce efectele, statul român va putea cumpără acțiuni la companii din diverse domenii de activitate. Prin această măsură statul trebuie să se protejeze împotriva fluctuațiilor generate de criza economică.
CCR a confirmat legea pe care Guvernul Cîțu o vrea abrogată
Actul normativ se bazează pe faptul că articolul 135, alineatul 2, litera b din Constituție obligă statul român „să asigure protejarea intereselor naționale în activitatea economică, financiară și valutară”.
„Aceste interese sunt reprezentate, între altele, de participațiile pe care statul le deține la companiile și societățile naționale, la bănci și la diverse alte societăți. Toate acestea sunt entități economice la care statul deține acțiuni, că acționar unic sau în diverse cote de participare.
În mod evident, efectele negative în plan economic determinate de starea de urgență și de criză COVlD-19 se vor prelungi pe o perioadă mai lungă decât cea raportată strict la durata stării de urgență. De aceea, este necesar că măsură interdicției să opereze pentru o perioada mai îndelungată, de siguranță. Bineînțeles, în măsură în care se apreciază că efectele negative au încetat, ori că înstrăinarea participațiilor statului ar fi benefică protecției intereselor naționale în economie, tot printr-un act normativ cu putere de lege perioada interdicției ar putea fi scurtată. În mod corespunzător, această poate fi și prelungită.
