Cristian Diaconescu, fost ministru de Externe al României, a comentat gestul Ungariei de a-l trimite la Moscova pe ministrul de externe Peter Szijjarto ca să ceară mai mult gaz chiar în momentul în care Uniunea Europeană (UE) vrea să renunțe la dependența energetică de Federația Rusă.
„Sunt foarte curios care este reacția Bruxelles-ului în fața gestului Ungariei. Nu vă supărați, e mult prea mult, o spun și mă uit în cameră: așa ceva e mult prea mult!”, a afirmat Cristian Diaconescu.
„Li s-a oferit și lor, și slovacilor, și bulgarilor o excepție în ceea ce privește regimul de sancțiuni. Deci, s-a convenit în interior, s-a convenit în interiorul Uniunii Europene, inclusiv prin Parlamentul European, stabilirea unui mecanism de solidaritate. Vom vedea, va funcționa sau nu, dar totuși, e prematur să rupi o astfel de decizie făcând unilateral un gest.
Nu mă interesează – acum vorbesc din punct de vedere al intereselor naționale ale fiecăruia dintre noi – nu mă interesează că n-ai avut altă soluție, eu nu sunt pus în situația ta, eu sunt pus în situația de a mă judeca pe mine. Or, din acest punct de vedere, am agreat solidaritatea Uniunii Europene.
Am fost alături de Budapesta, eu, Bucureștiul, în momentul în care i-a trecut cu cuiva prin cap că o Europă cu mai multe viteze ar fi o chestiune oarecum digerabilă. Și am fost împreună noi. Și noi, și voi. În momentul ăsta, ce faci? Deci, vă spun, gestul, din punct de vedere al simbolisticii – nu vorbim de cantități (de gaz – n.r.), nu știu, nu mă pricep -, dar din punct de vedere al simbolisticii, gestul Ungariei este inadmisibil și trebuie să primească un răspuns. E treaba leadershipului. Deci, trebuie să primească un răspuns, fiindcă această disociere are o valoare mult mai mare în campania pe care o duce Moscova acum decât ar părea la prima vedere”, a punctat Cristian Diaconescu.
Pe de altă parte, fostul ministru de externe a criticat și reacția mult prea lentă și ezitantă a Uniunii Europene în privința dependenței de gazele rusești și atrage atenția că este un moment când se poate rupe solidaritatea manifestată până acum în relația cu Rusia, riscând să fie puse la îndoială înseși principiile care stau la baza construcției europene.
„Din punctul de vedere al europenilor, până la urmă, într-adevăr, fără un plan solidar coeziv, lăsând fiecare stat să se descurce pe baze naționale, venind doar cu un discurs de tipul: să mai închidem un aragaz, să se mai întâmple ceva și să scădem cu 15 % și dacă nu o faceți, să facem lege din asta, cum a spus doamna șefă a executivului european, nu se rezolvă problema.
Că nu a ieșit numai Ungaria din rând. A ieșit Spania din rând, iese Italia din rând, Grecia. Și vor face aranjamente sfidând practic logica de funcționare, aia profundă, a Uniunii Europene, aia despre care ni se spunea și nouă, când am venit candidați, noi, din fostul spațiu comunist: Sunt niște standarde, niște reguli ale lumii libere.
Sunteți în stare să le compliniți? Este perfect. Nu sunteți în stare, așteptați! Că România în 2004 s-a apropiat de Uniunea Europeană, Croația, care era mult mai calificabilă, ca să zic așa, din multe puncte de vedere, dar din cauza unor probleme privind statul de drept, a mai așteptat 8 ani integrarea. Asta e! Ei bine, cum să spun? Standardele astea nu pot fi judecate cu jumătăți de măsură”, a declarat fostul șef al diplomației, la Digi24.
