Un partener al coalitiei guvernamentale din Finlanda care in mod traditional era impotriva aderarii tarii nordice la NATO si-a exprimat, sambata, deschiderea fata de un asemenea scenariu, ceea ce face ca acest stat sa fie tot mai aproape de o integrare in Alianta Nord-Atlantica in viitorul apropiat.
Finlanda s-a opus mult timp optiunii aderarii la NATO, dar recenta invazie militara rusa in Ucraina a dus la o schimbare a opiniilor in tara ce are o frontiera terestra de 1.340 de kilometri cu Rusia. Sondajele de opinie arata ca ultimele saptamani au fost marcate de o crestere spectaculoasa a sprijinului populatiei pentru intrarea Finlandei in Alianta.
Sefa guvernului finlandez Sanna Marin nu a exprimat o opinie pe acest subiect, dar a precizat ca o decizie va trebui luata pana la jumatatea lunii iunie.
Ea a spus ca obiectivul este ca Finlanda si Suedia, care sunt asociate la Alianta Nord-Atlantica de la jumatatea anilor ’90 prin intermediului programului ‘Parteneriat pentru Pace’, sa ia decizii similare aproximativ in acelasi timp.
Invazia rusa din Ucraina a dus la o intensificare a dezbaterii asupra acestui subiect si in Suedia, dar in Finlanda opiniile publicului par sa se fi modificat mai rapid.
NATO are in prezent 30 de state membre, dintre care 21 fac parte si din Uniunea Europeana. Tarile membre ale UE care nu au aderat la Alianta Nord-Atlantica sunt Austria, Cipru, Finlanda, Irlanda, Malta si Suedia.
Sanna Marin, prim-ministrul finlandez, a declarat că a sosit momentul ca Finlanda să îşi reconsidere serios poziţia faţă de NATO.
„Rusia nu este vecinul pe care îl credeam”, a declarat ea la sfârşitul săptămânii, îndemnând ca decizia să fie luată „în mod temeinic, dar rapid”.
