Cei mai mari cumpărători de gaze din Rusia s-au grăbit luni să găsească surse alternative de combustibil şi ar putea arde mai mult cărbune pentru a face faţă fluxurilor reduse de gaz din Rusia, care ameninţă să provoace o criză energetică în timpul iernii, dacă depozitele nu vor fi umplute, transmite Reuters.
În timp ce toată Europa redeschide minele pe cărbune, Virgil Popescu propune prin legea decarbonizării închiderea tuturor minelor de huilă și carierelor de lignit până în 2030, inclusiv toate unitățile de producere a energiei transformând România din producător de energie în importator net.
Germania, Italia, Austria şi Ţările de Jos au semnalat că centralele pe cărbune ar putea ajuta la trecerea continentului printr-o criză care a dus la creşterea preţurilor gazelor şi a îngreunat eforturile factorilor de decizie politică care trebuie să ia măsuri de combatere a inflaţiei.
Guvernul olandez a declarat luni că va elimina limitarea producţiei la centralele energetice pe cărbune şi va activa prima fază a unui plan de criză energetică.
Danemarca a iniţiat, de asemenea, primul pas al unui plan de urgenţă a gazelor, din cauza incertitudinii livrărilor Rusiei.
Italia s-a apropiat de declararea stării de alertă în sectorul energiei, după ce compania petrolieră Eni a declarat că i s-a comunicat de către compania rusă Gazprom că va primi luni doar o parte din cererea sa de aprovizionare cu gaze.
Germania, care a cunoscut, de asemenea, fluxuri mai scăzute de gaze din Rusia, şi-a anunţat cel mai recent plan de a creşte nivelul de stocare a gazelor şi a declarat că ar putea reporni centralele pe cărbune pe care şi-a propus să le elimine treptat.
”Este dureros, dar este o necesitate absolută în această situaţie să se reducă consumul de gaze”, a declarat ministrul Economiei Robert Habeck, membru al Partidului Verzilor, care a făcut eforturi pentru o renunţare mai rapidă la cărbune, care produce mai multe gaze cu efect de seră.
„Dar dacă nu o facem, atunci riscăm ca depozitele să nu fie suficient de pline la sfârşitul anului spre sezonul de iarnă. Şi atunci suntem şantajabili la nivel politic”, a spus el.
Rusia şi-a reluat luni criticile anterioare conform cărora Europa este doar ea însăşi vinovată, după ce Occidentul a impus sancţiuni ca răspuns la invazia Moscovei asupra Ucrainei, care este o rută de tranzit al gazelor către Europa, precum şi un exportator important de grâu.
Contractul olandez pentru gaze pe termen de o lună, referinţa europeană, se tranzacţiona luni în jurul valorii de 124 de euro pe megawat oră (MWh), în scădere faţă de vârful din acest an de 335 de euro, dar în continuare cu peste 300% faţă de nivelul de acum un an.
Markus Krebber, CEO al celui mai mare producător de energie din Germania, RWE, a declarat că ar putea fi nevoie de trei până la cinci ani până când preţurile energiei ar putea scădea la niveluri mai reduse.
Fluxurile de gaze ruseşti către Germania prin conducta Nord Stream 1, principala rută care aprovizionează cea mai mare economie a Europei, continuau să se desfăşoare luni la aproximativ 40% din capacitate, deşi au crescut de la începutul săptămânii trecute.
Ucraina a declarat că conductele sale ar putea ajuta la umplerea oricărui gol în aprovizionarea prin Nord Stream 1.
Moscova a declarat anterior că nu poate pompa mai mult prin conductele pe care Ucraina nu le-a închis deja.
Eni şi compania germană Uniper s-au numărat printre companiile europene care au declarat că primesc volume mai mici de gaze ruseşti decât cele contractate, deşi depozitele de gaze ale Europei încă se umplu – deşi mai lent. Luni, depozitele erau pline în proporţie de aproximativ 54%, faţă de obiectivul Uniunii Europene de 80% până în octombrie şi 90% până în noiembrie.
Ministerul german al Economiei a declarat că repornirea centralelor electrice pe cărbune ar putea adăuga o capacitate de până la 10 gigawaţi în cazul în care aprovizionarea cu gaze atinge niveluri critice.
O lege legată de această schimbare va ajunge în camera superioară a Parlamentului german pe 8 iulie.
Pe lângă o trecere înapoi la cărbune, cele mai recente măsuri germane includ un sistem de licitaţii pentru a încuraja industria să consume mai puţine gaze şi acordarea unui ajutor financiar pentru operatorul de pe piaţa de gaze din Germania, prin intermediul băncii de stat KfW, pentru a umple mai rapid depozitele de gaze.
RWE a declarat luni că ar putea prelungi funcţionarea a trei centrale electrice pe cărbune brun de 300 de megawaţi (MW), dacă va fi necesar.
Legea Decarbonizării, un act de trădare națională
Premierul Nicolae Ciucă este somat să desecretizeze proiectul Legii Decarbonizării, trimis de Virgil Popescu la Bruxelles! Legea stabilește calendarul pentru dezafectarea capacităților instalate pe cărbune. Până în 2026, 80% din capacități vor fi închise. Sindicaliștii au semnalat, în contextul crizei energetice de la nivel global, că trebuie dezbătută problema scăderii energiei electrice pe cărbune, prevăzută în PNRR și care ar trebui să intre în vigoare la data de 30 iunie 2022. Federațiile sindicale din CE Oltenia au cerut o întâlnire de urgență cu premierul Ciucă.
„În data de 15.03.2022, a avut loc o întâlnire cu domnul ministru Virgil Popescu, în care am convenit ca, înainte de a se trimite proiectul legii decarbonizării la Comisia Europeană, să avem o întâlnire prin care să fim informați și consultați cu privire la impactul social al Legii decarbonizării, din cauza căreia sunt puse în pericol peste 15.000 de locuri de muncă. Considerăm că este imperios necesar introducerea în lege a unui pachet de protecție socială consistent: acordarea unui venit de completare pe o perioadă de 4 ani pentru salariații disponibilizați, acordarea de plăți compensatorii și pensionarea salariaților cu o vechime de minim 25 ani”, se arată în adresa trimisă de sindicaliști premierului Nicolae Ciucă.
Premierul nu a trimis însă niciun răspuns. Cei 15 mii de salariați de la Complexul Energetic Oltenia și celelalte câteva zeci de mii de angajați din industrie încă așteaptă.
„Cred că este cea mai mare gafă și cea mai mare trădare la care asistăm neputincioși. De câteva luni de zile avertizăm și spunem foarte clar că această lege nu trebuie să treacă. Cel puțin, cât nu ești pregătit să pui altceva în loc, este cea mai mare catastrofă economică să distrugi ce ai și să îți pierzi independența energetică”, a precizat Nicolae Ivăniși, coordonatorul ADN Gorj, potrivit radioinfinit.ro.
Și sindicaliștii spun că legea decarbonizării, în forma în care a fost trimisă la Bruxelles, este un real pericol.
„Au schimbat până și definițiile componentelor care țin de siguranța națională. Acum au aruncat povestea asta cu pensionările înainte de termen, pentru ca oamenii să nu se mai gândească la ce facem în următorii ani. Sunt niște chestii care au fost coordonate de ani de zile, cu implicarea instituțiilor statului român. Ca să poți să pui ceva în loc, dacă închizi termocentralele pe cărbune, trebuie să ai ceva la fel de sigur și de constant”, a declarat președintele Federației Naționale Mine Energie.
Potrivit sindicaliștilor, centralele pe gaz nu vor fi rentabile pentru că la prețurile uriașe ale gazelor, se va ajunge ca energia produsă de termocentralele pe cărbune să fie mai ieftină cu 100 de lei decât cea produsă pe gaz, în condițiile în care la cărbune se plătesc integral și certificatele de carbon.
„Ghinionul nostru este că am avut prea multe resurse și ne-am bătut joc de toate. Începând cu aurul de acum 2500 de ani, continuând cu petrolul, că am fost poate cea mai avută țară în petrol din Europa, și acum terminăm și cu energia. Dacă se închid termocentralele pe cărbune, România va avea o mare problemă cu asigurarea frecvenței și continuității energiei electrice, pentru că nu te poți baza pe regenerabile.” a mai spus președintele Federației Naționale Mine Energie, Dumitru Pârvulescu.
Guvernul Austriei a convenit duminică cu compania Verbund să convertească o centrală electrică pe gaze la cărbune, în cazul în care ţara se va confrunta cu o urgenţă energetică.
OMV a declarat luni că Austria va primi jumătate din cantitatea obişnuită de gaze pentru a doua zi consecutiv.
Ţările de Jos vor elimina un plafon de producţie la centralele de energie pe cărbune, pentru a conserva gazele, în urma măsurilor Gazprom de a reduce livrările către Europa.
Ministrul olandez al Energiei Rob Jetten, care a făcut anunţul luni, a declarat că guvernul a activat şi faza de ”avertizare timpurie” a unui plan de criză energetică în trei părţi.
Grupul rus Gazprom a redus săptămâna trecută livrările prin gazoductul Nord Stream 1, invocând returnarea întârziată a echipamentelor reparate de compania germană Siemens Energy în Canada.
”Avem gaze, sunt gata să fie livrate, dar europenii trebuie să dea înapoi echipamentul, care ar trebui reparat conform obligaţiilor lor”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.
Oficialii germani şi italieni au spus că Rusia foloseşte acest lucru ca scuză pentru a reduce livrările.
Italia, al cărui comitet tehnic pentru gaze ar trebui să se întrunească marţi, a declarat că ar putea declara o stare de alertă sporită pentru gaze săptămâna aceasta, dacă Rusia va continua să reducă livrările.
Măsura ar declanşa măsuri de reducere a consumului, inclusiv raţionalizarea gazelor pentru utilizatorii industriali selectaţi, creşterea producţiei la centralele pe cărbune şi solicitarea unor importuri mai mari de gaze de la alţi furnizori, în baza contractelor existente.
