Eugen Doga, românul care a compus două dintre cele mai frumoase valsuri ale tuturor timpurilor, îşi aminteşte de copilăria trăită într-un sat din regiunea transnistreană măcinat de Al Doilea Război Mondial, de invenţiile prin care încerca să suplinească lipsurile şi de momentul în care i-a intrat în cap să studieze muzica. Vorbeşte cu recunoştinţă despre colaborările cu români care i-au schimbat viaţa şi cu amărăciune despre faptul că a făcut un singur film în România.
Într-un interviu acordat pentru Adevărul, Eugen Doga vorbește despre copilărie, muzică, propunerea de a intra în politică, dar și despre cel mai mare regret al său: că nu a compus mai multă muzică pentru filmele românești.
„Sunt din Transnistria, dar, de fapt, rădăcinile mele sunt din Ardeal şi de la poalele Dunării. Moldovenii din Transnistria au apărut acolo alungaţi de-a lungul timpului de războaiele care se petreceau mereu în zona Ardealului. După tată, eu sunt din Ardeal. Acolo s-au aşezat strămoşii mei, undeva prin secolul al XVIII-lea. După mamă, sunt de la poalele Dunării. Un oarecare Ion, păstor de turme imense de oi, a mers în căutarea păşunilor pe malul Nistrului şi a găsit locul potrivit unde să se stabilească – un loc cu o cascadă frumoasă, pentru adăparea oilor. Acolo şi-a făcut o căsuţă şi de acolo a pornit această frumoasă localitate care se cheamă Saharna”, spune maestrul despre orginile sale.
Doga spune că filmele și muzica de astăzi nu-i plac, pentru că acestea nu mai sunt romantice și nu redau starea sufletească a eroilor, fiind lipsită de melodie și de logică muzicală.
„Dacă mi-ar plăcea, aş scrie şi eu aceste prostii. Nu-mi place nimic din cauză că eu le-aş face altfel. Eu fac ceea ce lipseşte după opinia mea. Pot eu să fac mai bine decât clasicii? Nu! De aceea eu nu încerc să imit, eu încerc să caut ceea ce lipseşte după opinia mea în lumea muzicii, după simţirile mele. Eu regret foarte mult că nu am fost invitat la studiourile din România. Din cauză că eu aş fi făcut altfel coloanele sonore ale unor filme, folosind experienţa mea solidă din alte părţi, poate că şi mai aproape undeva de izul românesc, după cum înţeleg eu”, a mai spus compozitorul.
Printre puținele colaborări cu producătorii de film din România, Eugen Doga amintește de „Maria Mirabela”, care a fost singurul film pe care l-a făcut în România, fiind, totodată, jumătate în colaborare cu rușii.
„Îmi pare rău că nu m-au mai invitat să lucrez aici şi nu vreau să diminuez aportul compozitorilor români, dar cred că aşa cum am făcut aproape 200 de filme la Mosfilm (unul dintre cele mai mari studiouri de film din Uniunea Sovietică/Rusia-nr), putem să fac şi la Buftea, altfel, fireşte, deoarece îmi este proprie această zonă. Doar un film am făcut până acuma. Nicio notă nu mi-a fost publicată în România şi foarte puţine la Chişinău.
