Florin Cîţu a afirmat că are încredere atunci când BNR susţine că inflaţia care a ajuns la 7,09% în luna octombrie are o creştere tranzitorie. „Deficitul bugetar de 5,84, este un deficit mare pe cash pentru România. Florin Cîțu este principalul factor de instabilitate economică din ultimii doi ani în România, țara fiind îndatorată cu peste 50 miliarde de euro.
„Deficitul bugetar de 5,84 este un deficit mare pe cash pentru România. Acum, trebuie să ne gândim, cum mă uit eu, mă uit ca economist, la ceea ce urmează şi trebuie să ne uităm, dacă vrem, în continuare, ca politica fiscală să fie stimulativă sau, dacă vrem, ca politica fiscală să devină neutră, în aceste condiţii. Dacă politica fiscală rămâne stimulativă, în continuare, presiunea pentru a reduce, din presiunea pe costuri din economie sau responsabilitatea, trece la Banca Naţională. Aici, depinde cum se fac priorităţile şi cum doreşte Guvernul să facă mixul dintre politica fiscală şi politică monetară. Asta vă spun ca economist. Acum, decizia este la Guvern, cum vrea să prioritizeze. Un deficit de 5,84 înseamnă o sumă mare de deficit. Vorbim de aproape 76 de miliarde de lei deficit. Deci, peste ceea ce luăm din economie, venituri şi cheltuieli, 76 de miliarde de lei vor trebui să fie împrumutaţi din piaţă. Suma este mare, eu zic că dacă suntem atenţi, orice poate să fie susţinut”, a explicat Florin Cîţu, întrebat luni la Parlament dacă există suficienţi bani pentru a acoperi acel voucher, care se va acorda tuturor persoanelor, care lucrează fie în sistemul bugetar, fie în sistemul privat.
Chestionat cum vede faptul că inflaţia a ajuns la 7,09% în luna octombrie, liderul PNL a răspuns: „Am încredere în Banca Naţională a României, când spune că această creştere a inflaţiei este una tranzitorie pentru că, repet, dacă ar fi fost ceva permanent, sunt sigur că Banca Centrală ar fi luat decizii mai de mult. În acelaşi timp, este o surpriză în informaţiile de astăzi, măsurile care au fost luate de a plafona preţurile, au dus la o stagnare a preţurilor din energie. Problema este că aceste preţuri o să fie stagnate doar până în martie şi, dacă până atunci nu se găsesc soluţii care să ducă la scăderea naturală a preţurilor la energie, inflaţia va creşte după acea perioadă”.
El a mai spus, referitor la creşterea preţurilor la energie, gaze şi alimente, că „inflaţia sau dinamica inflaţiei este în teritoriul Băncii Naţionale”.
„Eu am încredere că Banca Naţională se uită foarte atent la evoluţia inflaţiei şi, dacă ar fi văzut o problemă, ca rata inflaţiei să fie permanentă, ar fi luat măsurile necesare, ca această rată a inflaţiei să scadă. Având în vedere măsurile pe care le-au luat la această rată a inflaţiei eu merg, în continuare, pe ceea ce spune Banca Naţională că este doar tranzitorie”, a conchis Cîţu.
