România sub lupa Bruxelles-ului: ECOFIN impune restricții dure, Guvernul bâjbâie în continuare
Termen final: 15 octombrie 2025. Sarcină: corectarea deficitului excesiv. Mijloace: austeritate, rapoarte bianuale și o creștere limitată a cheltuielilor publice. România este din nou la colțul rușinii financiare în Europa, iar Comisia Europeană trage de mânecă un stat care pare să nu fi învățat nimic din crizele trecute.
În cadrul unei propuneri oficiale discutate în ECOFIN, Consiliul Uniunii Europene stabilește clar: România trebuie să pună capăt situației de deficit excesiv până în 2030. Dar cel mai important – până pe 15 octombrie 2025, Guvernul este obligat să prezinte măsuri eficiente pentru a corecta dezechilibrul bugetar, măsuri care vor fi verificate de două ori pe an, nu o dată.
Pedeapsa pentru lipsa de rigoare: supraveghere strictă și limitări bugetare
Conform documentului publicat luni, România trebuie să mențină creșterea cheltuielilor primare nete sub 2,8% în acest an. În condițiile în care presiunea fiscală pe economie a atins cote record, iar investițiile publice sunt deja sacrificate pentru plata salariilor și pensiilor, această limită este echivalentul unui colac de salvare… care strânge la gât.
Comisia Europeană nu mai are răbdare. După ani de promisiuni fără acoperire și angajamente ratate, Bruxelles-ul impune actualizări bianuale în cadrul procedurii de deficit excesiv (PDE), forțând statul român să prezinte progrese concrete de două ori pe an: în primăvară și toamnă.
Guvernele de la București, specialiste în procrastinare fiscală
România se află în procedură de deficit excesiv încă din 2020, dar în loc să vedem consolidare bugetară, am asistat la salarii mărite, sporuri nemăsurate și o fiscalitate haotică, care sufocă mediul privat și alimentează evaziunea. În 2024, guvernul Ciolacu a promovat o „reformă fiscală” bazată mai degrabă pe improvizații și supraimpozitări decât pe o restructurare reală a cheltuielilor statului.
Noul guvern condus de Ilie Bolojan preia astfel o bombă cu ceas: deficit excesiv, datorie publică în creștere și încredere externă în scădere. Iar Bruxelles-ul nu mai oferă păsuiri. Mesajul este clar: „Ori vă conformați, ori suportați consecințele”.
Ce (nu) face România în fața pericolului?
Până în prezent, niciun guvern nu a venit cu un plan realist și transparent de ajustare bugetară. Tăierile de posturi sunt simbolice, instituțiile supradimensionate rămân în picioare, iar sinecurile continuă nestingherite (vezi cazul ANCOM, cu salarii de 2.600 de euro net pe lună și prime generoase în plină „austeritate”).
În loc să taie din risipe, statul îngroapă și mai adânc economia reală: noi taxe, TVA mărit, contribuții crescute – toate aplicate grăbit, fără evaluare de impact și fără o viziune coerentă.
Ce riscă România dacă nu se conformează?
România ar putea pierde finanțări europene, ar suferi retrogradări de rating și va continua să se împrumute la dobânzi mari pentru a acoperi găurile bugetare. O situație care pune în pericol stabilitatea economică, cursul valutar și chiar aderarea la zona euro, un obiectiv de mult abandonat de facto.
Corectarea deficitului nu mai este o opțiune, ci o obligație. Întrebarea este: are România voința să o facă?
Bruxelles-ul a tras linie. Nu mai e loc de populism fiscal și de promisiuni fără acoperire. România trebuie să aleagă între reformă sau rușine, între responsabilitate sau faliment mascat.
15 octombrie 2025 nu este doar un termen tehnic. Este un test al maturității politice și economice. Un test pe care România, din păcate, l-a picat de prea multe ori.
