Grupul infracțional organizat a avut de lucru la Iași, acolo unde Mihai Chirica este primar. Anchetatorii de la DIICOT arată că edilul a semnat pentru înscrierea în cartea funciară a unui imobil ce potrivit actelor false trebuia să aibă destinație de pensiune plus birouri dar în realitatea era un complex rezidențial de apartamente ce urmau a fi înstrăinate terților interesați.
„Grupul infracțional organizat a avut şi are în continuare ca scop (faptele fiind săvârșite și în acest moment) scoaterea din patrimoniul Consiliului Local Iași a unui teren adus ca aport în cadrul unui contract de asociere în participaţiune, prin deturnarea obiectului contractului încheiat cu Consiliul Local al Municipiului Iași, utilizându-se manopere dolosive şi documente falsificate în paguba autorității deliberative, toate având consecinţa inducerii în eroare a Consiliului Local şi maximizarea profitului în favoarea făptuitorilor.”, se arată în referatul cu propunerea arestării preventive din acest dosar.
„Scopul urmărit de la început de către membrii grupului infracțional organizat a fost de a construi un bloc și de a înstrăina apartamentele, astfel cum rezultă și într-un articol publicat pe site-ul oficial al Complexului rezidențial- *** în data de 06.07.2017, evidențiat de către organele de cercetare penală în procesul-verbal din data de 12.04.2021.
Astfel, la începutul lunii iulie 2017 este anunțată “rezervarea de apartamente în cel mai nou complex din oraş”.
Proiectul este descris ca fiind “un proiect rezidențial exclusivist, cu finisaje de lux ce se încadrează la cele mai înalte standarde”, nicidecum ca o pensiune cu spații de birouri”, observă procurorii.
După ce prezintă pe larg toate momentele anterioare intervenției primarului Chirică pe linia semnării documentației imobilului construit ilegal procurorii DIICOT detaliază situația edilului și notează că acesta a semnat pentru un imobil ce nu putea fi incadrat la categoria pensiune, așa cum indica documentația administrativă.
„Imobilul nu poate fi încadrat la categoria pensiune, întrucât Normele în vigoare, modificate prin Ordinul nr. 221 din 7 iulie 2015, definesc pensiunea turistică drept o structură de primire turistică, având o capacitate de cazare de până la 15 camere, totalizând maximum 40 locuri, funcţionând în locuinţele cetăţenilor sau în clădire independentă, care asigură în spaţii special amenajate cazarea turiştilor şi condiţii de pregătire şi de servire a mesei.
