
Ursula von der Leyen, liderul Comisiei Europene, se află în cea mai fragilă poziție de când a preluat mandatul. Pentru prima dată în istoria recentă, două moțiuni de cenzură simultane au fost depuse împotriva sa în Parlamentul European, de grupări politice aflate la extreme opuse: „Patrioți pentru Europa” și grupul Stângii.
Criticile la adresa președintei CE sunt devastatoare: lipsă de transparență, politici economice falimentare, lipsă de legitimitate și un stil de conducere care a transformat Comisia într-un mecanism de decizie netransparent și rupt de realitatea cetățenilor europeni. Popularitatea Ursulei s-a prăbușit, iar deciziile sale din pandemie, precum achiziția netransparentă de vaccinuri, revin acum ca un bumerang.
Europarlamentarii AUR au anunțat că vor vota pentru demiterea „Doamnei de fier”. Adrian Axinia a catalogat-o drept „un lider politic consumat, responsabil pentru pierderea competitivității Europei și pentru un buget multianual 2028–2034 dezavantajos pentru România”. Mai mult, planul Comisiei de a controla achizițiile militare la nivel continental, prin puteri discreționare, este văzut ca o tentativă de centralizare abuzivă.
AUR își asumă chiar și inițiativa primei moțiuni, depuse în iulie de avocatul Gheorghe Piperea alături de colegii săi. Pentru prima dată după un deceniu, Comisia Europeană este adusă în situația de a răspunde în fața unei avalanșe de critici și contestări.
Demiterea Ursulei nu mai este un scenariu imposibil, ci o realitate care bate la ușă. Bruxelles-ul se clatină, iar „Doamna de fier” se dovedește a fi, în cele din urmă, un lider de tinichea.