TVA mai mare, consum mai mic
Decizia guvernului Bolojan de a majora TVA de la 19% la 21% începe să lovească direct în economie. Datele oficiale arată o scădere de 7% a vânzărilor în august față de iulie și de 4% comparativ cu august 2024, pe fondul unei inflații de 10%. Românii își reduc consumul, preferând să economisească într-un context de incertitudine economică.
Deficit record: 8,4% din PIB
Măsura creșterii TVA a fost justificată prin necesitatea acoperirii unui deficit bugetar uriaș, estimat la 8,4% din PIB. Teoretic, impactul la raft trebuia să fie de doar +2,5%. În practică, unele produse s-au scumpit cu până la 50% față de primăvară, semn că inflația reală depășește calculele oficiale.
Inflația bate salariile
Pentru prima dată după mai bine de 15 ani, inflația depășește ritmul creșterilor salariale. Puterea de cumpărare a gospodăriilor se erodează, ceea ce frânează consumul și reduce perspectivele de dezvoltare economică. „Banii valorează mai puțin, iar consumul scade firesc”, spun analiștii.
Creștere zero în 2025, anemică în 2026
BNR estimează o creștere economică între 0% și +0,3% pentru 2025. Pentru 2026, previziunile sunt la fel de modeste: +0,3% – 0,6%. Concluzia este clară – economia nu își va reveni decât după reducerea deficitului bugetar.
Lecția din 2009 revine
Traian Băsescu amintește experiența din criza 2009-2010, când deficitul uriaș a forțat guvernul să taie salariile bugetarilor cu 25% și să ceară un împrumut FMI de 20 miliarde euro pentru a evita falimentul. „Fără reducerea deficitului public, România riscă să repete același scenariu”, avertizează foștii decidenți.
