De ce benzina e mai ieftină în Ucraina decât în România – lecția economică a ucrainenilor
În plin război cu Rusia, Ucraina reușește să mențină un preț mai mic la carburanți decât România. Economistul Radu Nechita explică motivele și oferă o perspectivă asupra rezistenței economiei ucrainene.
Benzina ucraineană, mai ieftină cu aproape 1 leu/litru
Prețul mediu al benzinei în Ucraina este de 6,29 lei/litru, în timp ce în România depășește 8 lei. Diferența nu are legătură cu costurile de producție, ci cu politica fiscală.
Potrivit profesorului Radu Nechita, în România prețul ridicat este rezultatul accizelor și taxelor impuse la nivel european, menite atât să aducă venituri bugetare, cât și să descurajeze consumul de combustibili fosili din motive ecologice.
„Chiar dacă benzina ar fi produsă gratis, doar nivelul accizei ar face ca litrul să coste 2-3 lei”, subliniază Nechita.
Politică fiscală vs. politică energetică
Diferența de preț se explică prin două motive principale:
- Fiscal – carburanții sunt o sursă sigură de venit pentru buget.
- Ecologic-politic – taxele mari sunt justificate prin obiective „verzi”, dar și printr-o ecologie adesea politizată.
În Ucraina, statul a ales să nu majoreze artificial prețul carburanților, prioritatea fiind menținerea funcționării economiei în condiții de război.
Cum funcționează economia ucraineană în război
Deși dependentă de sprijinul financiar internațional, Ucraina are încă activitate productivă internă. Companiile au mutat unitățile de producție din zonele de conflict în regiunile mai sigure, iar industriile strategice – precum producția de drone – au fost fragmentate geografic pentru a fi mai greu de distrus.
Agricultura, metalurgia și exporturile energetice au fost menținute prin coridoare maritime și feroviare. În paralel, sectorul IT și serviciile digitale au continuat să crească, atrăgând venituri externe chiar în plin conflict.
Rezistența economică, un avantaj strategic
Economistul britanic Christopher Dent, citat de The Guardian, arată că „eforturile lui Putin de a provoca prăbușirea economiei ucrainene au eșuat”. În ciuda atacurilor asupra infrastructurii energetice, Ucraina și-a consolidat rolul în rețeaua electrică europeană, exportând energie către Moldova, Ungaria și România.
Veniturile fiscale au crescut cu 50% în 2024 față de anul precedent, datorită taxelor pe corporații și accizelor. PIB-ul a revenit pe creștere: +5,3% în 2023 și +3-3,6% în 2024, după prăbușirea de 29-30% din 2022.
O lecție pentru România
Cazul Ucrainei arată că politicile fiscale flexibile pot menține competitivitatea prețurilor chiar și în condiții extreme. În România, accizele mari impuse prin decizie politică europeană continuă să împingă costul carburanților peste media regională.
Diferența nu este dată de resurse sau de capacitatea de producție, ci de opțiuni politice – un detaliu care, în viziunea lui Nechita, ar trebui asumat public și discutat deschis.
